Mircea Lucescu a fost protagonistul unui amplu interviu in cotidianul Marca, in care le-a vorbit spaniolilor despre cariera lui de jucator si cea de antrenor, despre familie si despre marii tehnicieni si fotbalisti pe care i-a intalnit.
„Este cel mai lung interviu din viata mea”, le-a spus antrenorul lui Zenit St. Petersburg spaniolilor, care l-au numit „Alex Ferguson al Estului”. „Sa fii fotbalist este maximum, este fara egal. Ca antrenor, presedinte, responsabilitatile sunt distincte. Eram foarte dinamic, puteam evolua pe toate posturile din atac. Mi-ar fi placut sa joc in strainatate. Am avut oferte de la Bordeaux si de la Rennes, dar era dificil sa iesi dintr-o tara comunista. Am jucat peste 70 de meciuri la echipa nationala in 13 ani. Astazi, este usor sa faci 150 de selectii, dar sub Cortina de Fier se jucau numai meciuri oficiale, nu amicale”, si-a amintit Lucescu de perioada in care a fost fotbalist. 
Tehnicianul a povestit ca a ajuns la Corvinul Hunedoara dupa ce cutremurul din 1977 i-a distrus casa din Bucuresti. „Un an mai tarziu mi s-a oferit posibilitatea de a fi antrenor-jucator. Am retrogradat in sezonul 1978/1979, dar anul urmator am promovat, marcand peste 100 de goluri. Aveam un joc rapid, combinativ, diferit de fotbalul care se juca in est atunci. Echipele mele, indiferent ca au fost din Turcia, Italia, Ucraina, au marcat mai multe goluri decat celelalte. Asta nu inseamna ca nu au avut echilibru: au primit mai putine goluri in acelasi timp. Aici este cheia”, a precizat antrenorul de 71 de ani.
Sansa
Tehnicianul sustine ca a fost indepartat de pe banca echipei nationale la ordinul Partidului Comunist, dupa o victorie cu 4-0 in fata Austriei, in preliminariile Euro 1988, din cauza popularitatii sale, care era in crestere. Insa dezamagirea a fost inlocuita de satisfactia de a reveni la Dinamo si de a construi o echipa capabila sa opreasca hegemonia Stelei si sa castige titlul si Cupa Romaniei.
