Intr-un tsunami al dezamagirilor (umilinta la scrima, infrangere la handbal, esec la judo), calificarea inotatorului Robert Glinta in finala de 100 de metri spate parca a trezit la viata o Romanie intrata in coma dupa numai doua zile de Olimpiada.
La fel ca tiristul Alin Moldoveanu in 2012, Glinta exceleaza intr-un sport in care sperantele noastre pareau inecate dupa „bronzul” smuls de Razvan Florea la Atena (2004). Pentru varsta lui (19 ani), este un adolescent atipic, dopat cu dorinta de a face performanta si deloc preocupat de orice altceva in afara de bazin si antrenamente. De altfel, nici pagina de Facebook nu are, din acest punct de vedere fiind, probabil, singurul membru al delegatiei COSR care nu alearga dupa „like-uri” pe perioada J.O.
Accidentul care i-a schimbat cursul vietii
Robert provine dintr-o familie de sportivi, iar tatal sau, sensei Ciprian Glinta, si-ar fi dorit ca fiul sa-i calce pe urme. Gandurile parintelui s-au facut tandari dupa un eveniment petrecut acum 11 ani, in vacanta de vara, cand pustiul de opt ani a fost la un pas de inec, fiind salvat in ultima clipa de tatal sau. Reveniti acasa, parintii l-au trimis pe Robert la inot, insa ceea ce trebuia sa fie doar cursuri de initiere s-a transformat intr-o pasiune pe termen lung. O pasiune care i-a schimbat viata, caci Glinta jr. a devenit in scurt timp campion al Romaniei la toate categoriile de varsta („aur” cu doborarea recordurilor nationale). „Copilul era un slabanog, nu stia mare lucru, dar pur si simplu plutea pe apa, el nu inota, ca ceilalti”, povestea recent Viorel Ciobanu, cel care i-a fost antrenor la CSM Pitesti.
De trei ani face naveta Pitesti – Baia Mare
Pasiunea pentru inot l-a determinat pe Robert Glinta sa „emigreze” in Baia Mare la varsta de 16 ani. Posibilitatea de a se pregati cu antrenorul Adrian Gherghel nu putea fi ratata, astfel ca pe peronul garii din Pitesti si-a imbratisat parintii si s-a urcat in Acceleratul de Baia Mare ca sa-si urmeze drumul.
O saptamana normala din viata lui Robert Glinta arata astfel: de luni pana sambata, trei ore dimineata, trei dupa-amiaza, antrenamente in bazin, in care bifeaza toate tempourile si exercitiile specifice. Duminica, odihna si program de voie. „Este un stil de viata pe care mi l-am ales in cunostinta de cauza. Sase zile pe saptamana muncesc ca sa imi imbunatatesc performantele. Seara, sunt atat de obosit incat abia mai am timp sa citesc ceva”, se destainuia Robert, anul trecut, intr-un reportaj realizat de „pressone.ro”;
Intamplare reala din viata lui Robert Glinta, petrecuta la Braila: cu o seara inaintea unei finale nationale de juniori, a cazut si si-a dislocat umarul. Tatal sau i l-a pus la loc, iar dimineata baiatul sau a intrat in apa si a luat locul 1 in proba de 200 metri mixt.
Campion mondial de juniori, cu record!
Chiar daca este mezinul lotului national de inot, Robert Glinta a fost primul inotator roman care si-a asigurat biletul pentru Rio. Si a facut-o in cel mai tare mod posibil, impunandu-se in finala „mondialelor” de juniori. Aurul obtinut anul trecut la Netanya (Israel) in proba de 100 metri spate a venit si cu doborarea recordului, pe care romanul Glinta l-a imbunatatit cu 14 sutimi!
Ventuze romanesti pentru un supercampion
Singurul roman care ne-a dat pe spate dupa primele doua zile de concurs la Rio viseaza la performantele lui Michael Phelps. Din pacate, distanta intre ce-i ofera Romania lui Robert Glinta si sprijinul de care are parte in State supercampionul american ne face sa realizam cat de putin conteaza pentru MTS performanta pitesteanului.
In Brazilia, Phelps a venit insotit de un staff personal compus din doi antrenori, doi specialisti in medicina sportiva si recuperare, un psiholog, un nutritionist, un biochimist si doi cameramani (unul se ocupa doar de filmarile subacvatice din timpul antrenamentelor). Si tot de la acest staff avem si poza zilei. Michael Phelps s-a prezentat in finala pe echipe avand mai multe pete evidente pe corp. Misterul l-a elucidat USA Today: sunt urme de la ventuzele cu care a fost tratat americanul! Leac babesc romanesc folosit pentru recuperarea celui mai mare inotator din istorie.
