Cauta

Dedesubt este infernul

N-am avut ocazia, timpul si viata sa-l cunosc pe cel pe care l-am purtat in suflet cel mai adanc: Zoli Crisan! Am scris o singura data despre el, in ziua in care a murit.

Zoli Crisan si un alt mare disparut dintre noi antrenorul Tica Otet

Am facut coperta ProSport din 15 octombrie 2003, prima dupa noaptea in care s-a stins. O lumanare prelunga si chipul sau transfigurat pe patul de spital, amarat, strigand la Camataru sa-i paseze, „paseaza, fratele meu, paseaza”, atunci cand, in meciul cu Benfica, la 1-0 pentru noi, Cami a scapat singur si a ratat, iar Zoli, liber in dreapta, a continuat sa strige la el „sunt aici, frate, sunt liber aici, fratele meu, sunt aici, sunt aici…” Acestea au fost si ultimele lui cuvinte; „mor, Robert!”, i-a mai spus baiatului sau si a plecat.

Avea 48 de ani si refuzase viata. Refuzase amputarea piciorului. N-a vrut sa plece fara piciorul cu care a dat asa de bine in minge si in viata. Ilie Balaci si Aurica Ticleanu mi-au spus, in niste nopti, cum Zoli era singurul dintre ei care citea clasici si poezie. Ca stia cinci limbi, ca vorbea la Universitate, ca un profesor. Ca era cel mai inteligent, mai curat si mai aprins dintre toti, el, ungurul coborat din Maramures. Crisan centrase la primul gol vazut de mine pe un stadion, in acel meci Romania – Scotia din iunie ’75, pentru „capul” lui Dudu Georgescu. La bara lui Zoli, din acel meci cu Benfica, tata a cazut secerat – infarct! La acea bara s-a terminat si „Craiova Maxima” si deceniul de glorie al lui Crisan, cel care a ingenuncheat Spania, pe „Bernabeu”, marcand printre picioarele lui Irribar.

Pe Robert, fiul lui, l-am angajat la „Editie speciala”, cu Adrian Mititelu. Robert desena moda, pantofi de regula. Era timid si pasionat. Era taica-sau, de fapt. Azi nu mai stiu de el, de tricourile cu „7” pe spate, de sanatoriul de la Leamna, unde s-a sfarsit, de bara din primavara aceea, de cursa lui Cami, de strigatul lui. Nu mai stiu de durere. Nu mai pot. Numarul 7 nu mai exista. Nici in visul meu, nici nicaieri. E pe ciuci, cu o carte pe genunchi si el ne arunca mingea de sus, sa inceapa… Sa inceapa! Jos, sub el, este infernul!

Ultimele stiri

  • PSD, campion la mersul pe loc
  • Noua consolidare fiscală, biruri puse doar pe populație
  • Va supraviețui ayatollahul Khamenei?
  • Agricultorii români îi dau peste nas Ursulei. ”Nu mâncăm armament, ci hrană produsă de fermieri”
  • Trump îl va înlătura pe șeful celei mai puternice bănci centrale din lume?
  • Pericolele triumfalismului în Orientul Mijlociu
  • Poza care i-ar putea grăbi plecarea lui Garnacho!
  • Republica Islamică nu va da înapoi
  • Boala devine un lux. Concediile medicale, taxate cu 20%
  • Riscă ani grei de închisoare după ce a semnat cu CSKA Moscova
  • Exit mobile version