Angajaţii români au dreptul la câteva zile libere, plătite, pe care angajatorul este obligat să le respecte, în afară de perioadele din an în care oamenii îşi iau concediile „normale”.
Aşadar, se mai acordă zile pentru evenimentele familiale importante, precum nunțile sau înmormântările, zilele libere pentru urgențele familiale sau zilele libere pentru rezolvarea altor situații personale. Acestea din urmă nu sunt, însă, plătite.
Zilele sunt „prinse” în Codul Muncii
Potrivit legislației în vigoare, salariații au dreptul la cinci zile libere plătite în cazul căsătoriei și trei zile libere în cazul decesului soțului sau a unei rude apropiate (până la gradul II). De asemenea, tații au dreptul la un concediu paternal de zece zile la nașterea fiecărui copil.
În cazul salariaților plătiți din fonduri publice, HG nr. 250/1992 prevede atât evenimentele deosebite, cât și numărul de zile concediu plătit de care pot beneficia, respectiv:
- căsătoria salariatului – 5 zile;
- nașterea sau căsătoria unui copil – 3 zile;
- decesul soțului sau al unei rude de până la gradul II a salariatului – 3 zile.
Contractul de muncă nu se suspendă
În perioada în care angajatul absentează de la serviciu contractul de muncă nu se suspendă. Companiiile nu pot refuza să acorde aceste zile libere suplimentare, iar dacă fac acest lucru pot fi sancționate cu amendă de la 4.000 lei la 8.000 lei.
O altă categorie de zile libere sunt cele de concediu fără plată. Deși nu sunt remunerate, angajații au dreptul, potrivit Codului Muncii, la astfel de zile libere, fie pentru a-și rezolva situații personale, fie pentru studii ori formare profesională.