Lipsa unei protecții în unitățile de învățământ și modul catastrofal de gestionare a începerii anului școlar au provocat o teamă accentuată în rândul profesorilor. Astfel, zeci de mii de dascăli cu vârste de peste 60 de ani și-au manifestat intenția de a se retrage din învățământ.
Batjocoriți de guvernanți, care au luat decizia să anuleze majorarea salarială cuvenită, și înspăimântați de lipsa oricărei protecții în fața Covid, profesorii cu vârste de peste 60 de ani nu mai vor să se întoarcă în școli. Aceștia preferă să iasă la pensie, decât să-și riște viața lor și a propriilor familii, ne spun sindicaliștii din învățământ. ”Ne e teamă de infectări în rândul elevilor, ne e teamă de infectări în rândul profesorilor, ne e teamă de infectările din rândul elevilor care fac naveta cu microbuzele spre orașe și înapoi, spre case.
Cu profesorii avem o problemă foarte serioasă. La nivel național, avem, numai în federația noastră, 50.000 de profesori care au vârste de peste 60 de ani. Și am primit foarte multe semnale că vor să se retragă, pentru că au diferite boli, cauzate de vârstă și de stresul înmagazinat în toată activitatea de 40 de ani la catedră. Mulți colegi de-ai noștri trecuți de 60 de ani nu se gândesc neapărat la viața lor, cât la protecția celor din familie”, ne-a declarat Ion Duță, vicepreședinte al Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI).
Campanie cu măști de protecție
Sindicaliștii de la FSLI s-au arătat extrem de indignați față de promisiunile unor politicieni aflați în campanie electorală de a le asigura măști de protecție, având în vedere că aceasta este o obligație legală pe care o au autoritățile. ”Potrivit Legii 53/2003, art. 175, angajatorul are obligaţia să asigure securitatea şi sănătatea salariaţilor în toate aspectele legate de muncă, iar măsurile privind securitatea şi sănătatea în muncă nu pot să determine, în niciun caz, obligaţii financiare pentru salariaţi. Politicienii au început să-și facă deja campanie electorală lăudându-se că vor propune la consiliile județene să se asigure măști la elevi și la profesori. Este de un prost gust și de o nesimțire ce nu s-a văzut.Plus că oamenii care fac aceste promisiuni ar trebui să știe că dacă dau către școli și pentru protecția elevilor și cadrelor didactice ăsta nu este un act de bunăvoință, nici un ajutor, este o obligație conform Codului Muncii. Este o fractură logică aici. Alegerile sunt pe 27 august. Până se constituie consiliile locale, până se trimite consiliului județean această propunere, până se finanțează, vine 1 decembrie, probabil că vin alegerile parlamentare. Școlile încep pe date de 14 septembrie, iar atunci elevii și profesorii trebuie să aibă măști. Deci din start declarația politică nu are logică. Nu știu ce vom face, pentru că noi, sindicatele, am făcut tot timpul demersuri și am arătat toate pericolele care ne pândesc și am cerut continuu ceea ce este deja prevăzut în lege. Vom face o consultare cu colegii din federație după data de 1 septembrie și să discutăm problema nerespectării legii privind neacordarea ultimei tranșe de măriri salariale de la 1 octombrie, care trebuie să ne aducă la grila din 2022, ceea ce personalul din sănătate au primit de la apariția legii 153/2017, și atunci vom lua o decizie. Probabil că se va decide boicotarea anului școlar sau chiar greva, dar rămâne de văzut ce vor spune membrii de sindicat”, ne-a mai precizat vicepreședintele FSLI, Ion Duță.
Containere sanitare, la anul
Vicepreședintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ arată că nicio școală nu este pregătită pentru începerea în siguranță a anului școlar. ”Școlile din orașe sunt supraaglomerate și nu cred că vor putea îndeplini condițiile trasate prin normele Ministerului Sănătății, cu distanța de 1,5 metri, cu separatoarele, cu supravegherea elevilor în timpul pauzelor, iar cele din zonele rurale au probleme mari din punct de vedere igienico-sanitar. Sunt școli fără apă potabilă, cu WC-uri în curte și acelea deteriorate, o simplă groapă în pământ și un acoperiș deasupra capului ca să nu-i plouă.
Iar soluția cu acele containere nu este viabilă, pentru că trebuie să le comande școlile, să fie plătite prin autoritățile locale, apoi autoritățile locale să deconteze de la Guvern, iar Guvernul din fonduri europene. Ori asta nu se face într-o zi. Mă gândesc că vor fi licitații, contestații la licitații și ajungem iar pe la sfârșitul anului școlar. Cu toate că ghidul este bine elaborat, din păcate, este aproape imposibil de aplicat”, susține Ion Duță, vicepreședintele FSLI.