Tensiunile dintre guverne și băncile centrale apar pe măsură ce creșterea prețurilor afectează economiile și gospodăriile.
Factorii politici doresc să susțină veniturile și să domolească inflația, dar nu fac altceva decât să o agraveze. Bancherii vor să comprime economiile și să forțeze ratele dobânzilor să crească și mai mult. O strategie hăis-cea în plină criză a tarifelor la gaz și electricitate în Europa.
Din partea lui Klaus Iohannis, economia României „crește”, iar Guvernul ține prețurile la nivel „rezonabil”. Nu că l-ar crede cineva – sasul solemn ca un dulap nu mai are de mult vreo apropiere cu cetățenii – dar pomenita „creștere” este de fapt un picaj în hăul sărăciei și disperării. Se va vedea la iarnă – deja se simte.
Totuși, la nivel european, ne așteptam la un alt răspuns. Când colo, guvernele și bancherii centrali fac skandenberg.
Asistăm, după cum a spus Dario Perkins, economist la grupul de cercetare TS Lombard, „la un război încrâncenat între politica fiscală și cea monetară”.
De la invazia Rusiei în Ucraina, prețurile energiei în regiune au crescut vertiginos. Ca răspuns, Banca Centrală Europeană a majorat ratele dobânzilor într-un ritm fără precedent, cu scopul de a suprima cererea pentru a reduce inflația de la maximele sale istorice de peste patru ori mai mari decât ținta de 2%, chiar dacă aceasta înseamnă exacerbarea unei potențiale recesiuni în această iarnă.
În același timp, guvernele promit un sprijin fiscal suplimentar – pe care economiștii Allianz estimează că i-a costat deja pe contribuabili aproape 500 de miliarde de euro.
Dacă aceste măsuri fiscale sunt prea generoase sau prea extinse, ele vor stimula puterea de cumpărare a consumatorilor și vor anula efectul de răcire a cererii ca urmare a ratelor mai mari – menținând inflația la un nivel mai ridicat pentru mai mult timp.
Planul UE de a colecta 140 de miliarde de euro dintr-o taxă pe profiturile excedentare din sectorul energetic pentru a le cheltui pe măsuri de amortizare a efectelor prețurilor ridicate este posibil să accentueze și mai mult această tendință.
„Eforturile fiscale continue vor face munca BCE mult mai dificilă, deoarece vor menține inflația mai puternică. Prin urmare, nu vor reuși să o reducă atât de repede pe cât se anticipa”, a avertizat Piet Haines Christiansen, strateg șef la Danske Bank.
Suntem departe de abordarea abordarea „puternică și coordonată” a politicii fiscale și monetare în timpul pandemiei Covid-19( așa cum spunea președintele BCE, Christine Lagarde) când politicienii și bancherii au colaborat pentru a contracara recesiunea economică bruscă.
Unii analiști se îndoiesc că guvernele vor stimula cererea suficient de mult pentru a evita o încetinire bruscă a economiei, ceea ce ar diminua inflația.
Silvia Ardagna, economist șef european la Barclays, a declarat: „Amploarea relaxării fiscale actuale nu scutește Europa de o recesiune și de o reducere a cererii de gaze”.
Se apropie rapid iarna, criza energetică va tot umfla facturile. Guvernele și bancherii centrali trebuie să iasă din rând și să ofere măsuri concrete de strangulare a scumpirilor. Ne-am săturat de vorbe goale.