Statele membre ale Uniunii Europene nu vor mai avea voie să plafoneze prețurile la gaze, în condițiile în care se anunță scumpiri uriașe în următoarea perioadă. Pe lângă criza provocată de conflictul din Ucraina, UE adaugă în costurile gazelor și trecerea la amestecul cu hidrogen, care presupune costuri uriașe, în numele decarbonizării.
Senatul a avut ieri pe ordinea de zi propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului care stabilește normele comune pentru piețele interne ale gazelor din surse regenerabile, gazelor naturale și hidrogenului.
Reglementările anunță vremuri grele pentru toți cetățenii UE, care se vor confrunta cu creșteri foarte mari de prețuri, pe fondul obiectivului de decarbonizare. Deși admite necesitatea protejării consumatorilor vulnerabili, Parlamentul și Comisia Europeană consideră că o intervenție a statelor în reglementarea prețurilor ar afecta concurența și ar reduce economisirea de energie a consumatorilor.
”Obligațiile de serviciu public sub forma stabilirii prețurilor pentru furnizarea de gaze naturale constituie o măsură care denaturează în mod fundamental concurența și care conduce adesea la acumularea de deficite tarifare, la limitarea posibilităților de alegere ale consumatorilor, la stimulente mai slabe pentru economisirea de energie și pentru investițiile în eficiența energetică, la standarde mai scăzute ale serviciilor, la niveluri mai scăzute de implicare și satisfacție a consumatorilor și la restrângerea concurenței, precum și la reducerea numărului de produse și servicii inovatoare de pe piață”, se arată în propunerea de directivă. Totodată, obligațiile de serviciu public sub forma stabilirii prețurilor pentru furnizarea de gaze naturale ar trebui utilizate fără a aduce atingere principiului piețelor deschise, în circumstanțe și cu beneficiari clar definiți, și ar trebui să aibă o durată limitată, se mai precizează în documentul citat.
Aprovizionarea vecinilor, obligatorie
Directiva impune statelor membre să includă în mod explicit capacitățile de înmagazinare în evaluările lor privind riscurile la adresa siguranței aprovizionării atât la nivel național, cât și regional, incluzând riscurile legate de controlul exercitat asupra capacităților de înmagazinare de către entități din țări terțe. De asemenea, statele membre trebuie să aibă în vedere măsuri de înmagazinare prin cooperare regională în cazul unor riscuri neabordate, incluzându-se și achizițiile comune voluntare de stocuri strategice de gaze care să fie utilizate în caz de urgență. Propunerea de act normativ introduce măsuri pentru îmbunătățirea transparenței și a accesului la capacitățile de înmagazinare, pentru abordarea riscurilor de securitate cibernetică în domeniul gazelor și pentru facilitarea acordurilor bilaterale de solidaritate între statele membre în caz de criză. În acest context, Comisia Europeană încurajează statele membre să nu aștepte pentru a lua măsuri de solidaritate, astfel încât, chiar și în situații de criză gravă, gospodăriile să primească gazele de care au nevoie.
Sărăcia energetică se generalizează
Comisia recunoaște faptul că protecția clienților vulnerabili este încă inegală între statele membre, iar sărăcia energetică continuă să fie semnificativă în întreaga UE. În acest sens, Comisia Europeană a identificat drept cauze potențialul de concurență neexploatat de pe piețele cu amănuntul, abilitarea insuficientă a clienților în ceea ce privește schimbarea furnizorului, instrumentele de comparare a prețurilor, informațiile privind facturarea, precum și protecția inadecvată a consumatorilor, în special în ceea ce privește persoanele vulnerabile și cele afectate de sărăcia energetică.