Federația Solidaritatea Sanitară atrage atenția Ministerului Sănătății că ultimele valuri de infectări cu Covid-19 sunt cauzate de deficiențele din spitale și, mai ales, de lipsa finanțării pentru testarea pacienților și personalului medical. Totodată, federația semnalează criza de specialiști epidemiologi la nivelul spitalelor și lipsa de implicare a ministerului de resort.
Creșterea numărului de cazuri de Covid nu este cauzată de indisciplina românilor, așa cum insinuează cei din Guvern, ci de proasta organizare și finanțare din unitățile sanitare. Sindicaliștii din Sănătate arată că noul val de infectare a salariaților și a pacienților este favorizat de deficite structurale și erori sistemice. ”Una dintre problemele cu care se confruntă spitalele este limitarea capacității de testare a tuturor pacienților și salariaților. Pentru a putea interna cu riscuri minime spitalele ar trebui să testeze toți pacienții internați (înainte de internare) și toți salariații (de preferat inițial și ori de câte ori există suspiciuni). Însă, testele costă mult pentru spitalele care au propriile laboratoare RT PCR (cca. 200 lei/test) și foarte mult pentru cele care nu au aceste laboratoare (cca. 290 lei/test). Doar unele spitale beneficiază de decontarea câtorva dintre aceste costuri.
Dezvoltarea capacității de testare, promisă de guvernanți, este extrem de timidă raportat la nevoile reale ale spitalelor și ale populației. Doar unele spitale beneficiază de finanțarea efectuării testelor SARS-CoV-2, ele fiind indicate în mod exact de OMS 377/2017 (completat și modificat în 2020 prin alte Ordine). Mai exact, este vorba de 77 de unități publice, cărora li se adaugă 16 unități private (multe dintre acestea cu mai multe subunități). Pentru a avea o imagine clară putem constata că doar cca. 25% dintre unitățile sanitare publice beneficiază de finanțarea testării, restul trebuind să se descurce doar cu propriile mijloace financiare.
Chiar și în cazul spitalelor care fac parte din programul de testare, finanțarea testării este limitată la respectarea protocoalelor de selecție a cetățenilor testați. Cu alte cuvinte, testarea pacienților și a salariaților este decontată doar dacă aceștia au fost selectați conform criteriilor epidemiologice. Or, spitalele vor avea un nivel mediu de siguranță doar dacă testează intensiv, cu mult peste ceea ce permit criteriile de selecție epidemiologică. Unele spitale testează conform acestor reguli prudențiale, asumând deficitele financiare. Altele nu-și permit s-o facă”, susține Radu Vasile, co-președinte al Federației Solidaritatea Sanitară.
Circuitele epidemiologice, imposibil de realizat
Sindicaliștii din sistemul sanitar au semnalat și lipsa sprijinului spitalelor privind reorganizarea epidemiologică a secțiilor, în contextul unor resurse, oameni și cunoștințe de specialitate, la nivel local.
”Marea majoritate a spitalelor înregistrează un deficit de competență epidemiologică. Deși Federația Solidaritatea Sanitară a solicitat în mod repetat Ministerului Sănătății constituirea unui centru de resurse pentru a putea sprijini toate spitalele în adaptarea la noul context, această formă de sprijin nu a fost implementată nici până la acest moment. A fost preferat heirup-ismul vizitelor în teritoriu, culpabilizarea managerilor spitalelor (în unele cazuri pentru a-i putea schimba) și jocul de imagine bazat pe intervenția medicilor militari. După peste 4 luni de la declanșarea epidemiei COVID-19 spitalele sunt lăsate în continuare să descurce singure, chiar dacă este evident că cele mai multe nu au resursele necesare. Totodată, s-a constatat imposibilitatea realizării unor circuite epidemiologice de protecție în cea mai mare parte a spitalelor (în special a celor monobloc). Constituirea zonelor roșii în secții dedicate și/sau saloane speciale din fiecare secție ridică mari probleme în privința constituirii circuitelor epidemiologice adecvate. Dezvoltarea infrastructurii de testare nu este cea corespunzătoare fluxului normal de pacienți. Cu cât crește numărul de pacienți, cu atât se mărește durata de prelucrarea a testelor. În consecință, durata de ședere a pacienților în secțiile tampon crește și ea, spitalele fiind nevoite să apeleze concomitent la saloanele tampon, ultimele fiind mult mai greu de integrat în circuite decât primele”, mai precizează co-președintele Federației Solidaritatea Sanitară, Radu Vasile.