USR a reușit să distrugă demersurile pentru finalizarea hidrocentralelor de pe Jiu, producând pagube uriașe Sistemului Energetic Național. Obsesia pentru mediu a ajuns la absurditate, astfel că, pe lângă închiderea termocentralelor pe cărbune, România nu reușește să mai producă nici energie verde. Admiterea contestației USR de către CCR marchează unul dintre cele mai grave atacuri la siguranța energetică.
Faptul că CCR a admis contestația USR privitoare la legea care permitea finalizarea construcției hidrocentralelor de pe Jiu este, în mare măsură, cauzată de superficialitatea Parlamentului în demersul legislativ. Deși PSD s-a lăudat cu acest act normativ, procedurile parlamentare nu au fost respectate.
CCR a admis faptul că nu s-a respectat principiul bicameralismului, fiind diferențe mari între formele adoptate de cele două camere ale Parlamentului. USR mai invocase, în contestația depusă la CCR, că o lege care exonerează poluatorul de la obligativitatea studiilor de impact şi a studiilor de evaluare adecvată este profund neconstituţională, afectând dreptul fundamental la ocrotirea sănătăţii.
”Deteriorarea corpurilor de apă, distrugerea ecosistemelor acvatice, precum şi a habitatelor forestiere afectează inclusiv sănătatea umană. Finalitatea studiilor de impact asupra mediului o reprezintă şi stabilirea soluţiilor pentru prevenirea sau limitarea impactului ecologic mai sus menţionat, precum şi identificarea autorităţilor responsabile în situaţia dezastrelor ecologice, pe principiu poluatorul plăteşte. În condiţiile în care legea ridică protecţia garantată ariilor protejate pentru astfel de proiecte hidroenergetice, acordând, în schimb, imunitate proiectelor hidroenergetice prin simpla invocare a interesului public major, riscul creat pentru mediul înconjurător şi sănătatea umană este unul major”, se preciza în sesizarea USR. Aberația atacului la adresa construcției de hidrocentrale este evidentă, având în vedere că vorbim despre cel mai curat tip de energie.
Interdicții peste interdicții
Legea contestată la CCR prevedea că obiectivele de investiţii pentru realizarea de amenajări hidroenergetice în curs de execuţie cu procent de realizare mai mare de 60%, la data de 1 mai 2022, sunt considerate ca fiind proiecte de interes public major şi de siguranţă şi securitate naţională, urmând a fi puse în funcţiune până la data de 31 decembrie 2025. Finalizarea acestor obiective de investiţii care se suprapun cu arii naturale protejate este posibilă, cu condiţia ca Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor să propună în compensare pentru suprafeţele ocupate o zonă echivalentă din punct de vedere al biodiversităţii cu zona ocupată de obiectiv, până la punerea acestuia în funcţiune, dar nu mai târziu de data de 31 decembrie 2025. Culmea este că Defileul Jiului a fost declarată arie protejată încă din 2005, iar construcția hidrocentralelor, începută din 2003, a continuat până în 2017, când, din motive care ne scapă, investiția a fost oprită de Hidroelectrica. În tot acest timp, statul a cheltuit 270 milioane de euro, finalizând investiția în proporție de peste 90%.
”Statul român se sabotează singur”
Potrivit președintelui Sindicatului Solidaritatea Hunedoara, Cristian Iștoc, investiția de pe Jiu este aproape finalizată, iar dacă ar fi fost să fi afectat mediul, răul s-ar fi produs până acum. ”Hidrocentrala este acolo, stavilele sunt pe poziție, apa curge peste ele, atât că nu se învârte turbina și nu produce energie, deci este o temă falsă. Era o șansă pentru România să mai crească capacitatea de producție a energie electrică, mai ales că vorbim despre energie verde. Dacă vom continua să ținem blocate investițiile, ca și cea de la Iernut, începută în 2013, cu o capacitate de 400 de MW, și oprim în continuare producția pe cărbune, o să adâncim criza și vom ține prețurile foarte sus în țară. Zona a devenit arie protejată după ce se demarase investiția, dovadă că statul român s-a sabotat singur, prin conducătorii pe care i-a avut. Dar este clar că statul român își închide toate capacitățile pentru a face loc energiei din import”, ne-a declarat Cristian Iștoc, președintele Sindicatului Solidaritatea Hunedoara. Despre contestația la CCR, Partidul Social Democrat susținea că hidrocentralele respective reprezintă o investiție publică realizată din banii cetățenilor români, care însă nu poate fi fructificată din cauza blocajelor USR, un partid anti-social și anti-național. Dacă însă legea nu ar fi suferit atâtea modificări la Camera Deputaților, nici USR nu ar fi avut câștig de cauză la CCR, ceea ce înseamnă că parlamentarii înșiși au avut grijă ca legea să nu poată fi aplicată.