Multinaționalele au ajuns să ne controleze viața, iar hrana este poate cel mai important punct ce trebuie bifat. Într-o lume plină de amenințări militare și pericole de tot felul, a trecut aproape neosbervată alianța pe care Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) a făcut-o cu gigantul CropLife International. Noul parteneriat strategic ar urma să contribuie la înființarea de sisteme alimentare durabile, însă multe voci susțin că adevăratul scop îl reprezintă, de fapt, anihilarea totală a micilor fermieri.
Cooperarea dintre CropLife International și FAO reprezintă o premieră pentru industria agroalimentară și „demonstrează determinarea sectorului de a lucra constructiv într-un parteneriat în care sunt împărtășite obiective comune”, se laudă cei care au inițiat acest demers.
Cine controlează CropLife International
În spatele sunt cele mai mari companii de biotehnologie agricolă și pesticide din lume. De fapt, asta și este CropLife International, o puternică asociație comercială și de lobby care deservește interesele membrilor săi, Bayer, BASF, Syngenta, FMC, Corteva și Sumitoma Chemical. Sub pretextul promovării tehnologiei, CropLife International se ocupă în primul rând de interesele acestor corporații.
Spre deosebire de europenii prea puțin preocupați de ce se pune la cale, asiaticii au sesizat pericolul asocierii Națiunilor Unite cu giganții pesticidelor. Astfel, la scurt timp după anunțarea parteneriatului CropLife – FAO, PAN Asia-Pacific (Pesticid Action Network) a trimis o scrisoare directorului general al FAO, Qu Dongyu, îndemnându-l să oprească colaborarea. În jur de 350 de organizații au semnat memorandumul, iar motivul pentru care solicită excluderea CropLife International din acest parteneriat este unul întemeiat – se urmărește distrugerea micilor fermieri și a lucrătorilor individuali!
Dezvăluirile Greenpeace. Coporațiile vor control total
De altfel, o investigație comună Greenpeace – Public Eye (un ONG pentru apărarea drepturilor omului) a dezvăluit cum BASF, Corteva, Bayer, FMC și Syngenta au scos profit miliarde de dolari din vânzarea de substanțe chimice toxice, multe descoperite chiar de autoritățile naționale de reglementare. Peste două treimi din comerț s-a derulat în țări cu venituri mici și medii, precum Brazilia și India.
La ultima reuniune ONU, din 2021, s-a vorbit despre cum corporațiile globale din sector se infiltrează din ce în ce mai mult printre factorii de decizie politică și, sub pretextul asigurării unei durabilități alimentare, reușesc să-și impună agenda. Scopul, industrializarea, extragerea bogăției și a forței de muncă din comunitățile rurale și concentrarea puterii în mâinile multinaționalelor. Spre asta merge și colaborarea FAO – CropLife International, colonizarea corporativă a întregii industrii alimentare.
Cât de importantă este rețeaua alimentară țărănească
Într-un raport binecunoscut factorilor decizionali, intitulat „Cine ne va hrăni în viitor? Lanțul alimentar industrial vs rețeaua alimentară țărănească”, se arată rolul major pe care-l joacă micii fermieri. Astfel, datele indică în mod clar că o rețea de producători la scară mică (rețeaua alimentară țărănească) hrănește, de fapt, 70% din populația globului! Raportul pus pe masa experților ONU mai menționează că numai 24% dintre alimentele produse de lanțul corporațiilor ajung la oameni.
Și asta nu e tot. S-a demonstrat și că alimentele industriale costă mai mult: pentru fiecare dolar cheltuit pe producție se alocă alți doi dolari pentru a curăța „mizeria” lăsată în urmă.
Rețeaua alimentară țărănească include micii fermieri, pescarii artizanali, păstorii, vânătorii și culegătorii și producătorii locali.
Pentru a-și promova tehnologiile și modelul de „agrobusiness”, giganții din spatele CropLife International încearcă să submineze eficacitatea producției micilor fermieri. Agricultura țărănească este azi considerată ca un impediment în calea dezvoltării. Viziunea imperialismului corporatist este fixată pe o paradigmă îngustă de randament – producție. În contrapartidă, țăranul vede agricultura ca pe o abordare integrată a sistemelor sociale, culturale, economice și agronomice.