Ultimul deceniu, cel mai cald! Efectele schimbărilor climatice, devastatoare pentru întreaga planetăUn nou raport publicat miercuri detaliază cum 2019 a fost marcat de schimbări climatice extreme, reprezentând o nouă dovadă a efectelor devastatoare pe care le au schimbările climatice asupra planetei.
Anul trecut a fost marcat de incendiile devastatoare din Australia, de valuri masive de căldură în regiuni mari, inclusiv Europa, Japonia, Pakistan și India, de aproape 100 de cicloni tropicali care au creat ravagii; de ghețarii și gheața de mare care au continuat să se topească la niveluri îngrijorătoare; de seceta și inundațiile care au distrus culturile vitale și infrastructura.
Printre principalele constatări din studiul State of Climate Change in 2019, publicat de American Meteorological Society, se regăsește și cea conform căreia anul 2019 a fost printre cei mai călduroși înregistrați, faptul că gazele cu efect de seră din atmosfera Pământului sunt la cele mai ridicate niveluri înregistrate, dar și faptul că acest deceniu este cel mai cald de când acest aspect a început să fie înregistrat la mijlocul anilor 1800.
Ultimele decenii, din ce în ce mai calde
„Fiecare deceniu din 1980 a fost succesiv mai cald decât decada precedentă, cel mai recent (2010-1019) fiind cu aproximativ 0,2° C mai cald decât precedentul (2000-2009)”, se arată în raport.
„Ca motor principal care declanșează schimbarea climei, numeroasele gaze cu efect de seră care continuă să crească constant”, se mai precizează în studiu.
Principalele constatări din studiu
Cei cei mai călduroși șase ani înregistrați vreodată sunt ultimii șase, din 2014. 2019 a fost printre cei trei cei mai călduroși ani de când au început înregistrările la mijlocul anilor 1800. Doar 2016 și 2015 au fost mai calzi decât 2019.
Temperatura medie a suprafeței mării în 2019 a fost a doua cea mai mare înregistrată, depășită doar de cea din 2016.
Nivelul mării a crescut la un nou nivel record pentru al optulea an consecutiv.
Nivelul mării, creștere semnificativă
Temperaturile aerului de suprafață din Arctica au înregistrat cele mai mari creșteri din cei 120 de ani de înregistrări. În Antarctica, 2019 a fost al doilea an cel mai cald din 1979.
Ghețarii continuă să se topească într-un ritm îngrijorător pentru al 32-lea an consecutiv.
Influența majoră a concentrațiilor mari de gaze cu efect de seră din atmosferă – inclusiv dioxid de carbon (CO2), metan și oxid nitru – a fost cu 45% mai mare decât în 1990, au descoperit cercetătorii. Arderea combustibililor fosili ce către mașini, avioane și fabrici produc poluare care sporește încălzirea globală.
Concentrațiile globale de dioxid de carbon au crescut în 2010 până la 409,8 părți pe milion, potrivit studiului. Acest fapt reprezintă cel mai mare record înregistrat în ultimii 61 de ani prin tehnica modernă, precum și cel mai mare record înregistrat vreodată în urma măsurătorilor făcute la nivelul gheții care datează și de 800.000 de ani.
Recordul de căldură și efectele devastatoare
În raport se precizează că iulie 2019 a fost cea mai călduroasă lună înregistrată vreodată.
Mai multe țări din Africa, Europa, Asia, Australia și Caraibe au raportat temperaturi anuale ridicate anul trecut. A fost atât de cald încât Belgia și Olanda au înregistrat temperaturi de 40°C (104°F).
Valurile intense de căldură au agravat anul trecut criza de apă a Indiei – orașe întregi au rămas fără apă – seceta a produs incendii masive în Asutralia și în alte orașe europene, care nu sunt proiectate pentru a face față la astfel de temperaturi.
Creșterea temperaturilor oceanice a continuat să reducă gheața marină la niveluri alarmante.
Oamenii de știință au descoperit că, după luni întregi de temperaturi record, stratul de gheață din Groenlanda a pierdut 197 miliarde de tone de gheață – echivalentul a aproximativ 80 de milioane de piscine olimpice, doar în iulie 2019.
În raport se precizează că topirea ghețarilor și încălzirea oceanelor au determinat și creșterea nivelului mării la nivel global.
În 2019, nivelul mării a crescut pentru al optulea an consecutiv și a atins un nivel record pentru cei 27 de ani de când au început înregistrările prin satelit, crescând cu aproximativ 3,4 inci, sau 87,6 milimetri, în acea perioadă, peste media din 1993.
Raportul vine în condițiile în care lumea se luptă controleze pandemia de coronavirus, care copleșește multe sisteme de sănătate și afectează economiile din întreaga lume.
Oamenii de știință au avertizat în mod repetat că impactul crizei climatice asupra sistemelor de sănătate și a economiilor va fi mult mai sever dacă nu va fi controlat. Experții suțin că pandemia oferă lumii lecții valoroase despre pregătirea pentru viitoarele crize, cum ar fi acționarea timpurie pentru atenuarea impactului climatic, reducerea emisiilor, dezvoltarea tehnologiei ecologice și punerea în aplicare a politicilor climatice eficiente.
Nu exista schimbare climatica! E doar propaganda Romei pt a implementa agenda din Laudato Si, mai exact decretul duminical, care in cartea Apocalipsei este denumit semnul fiarei, deoarece adevarata zi de odihna si venerare a Creatorului nostru este Sambata, de aici si cuvantul Sabat!
Geneza 2:2-3 (VDC) În ziua a şaptea Dumnezeu Şi-a sfârşit lucrarea, pe care o făcuse; şi în ziua a şaptea S-a odihnit de toată lucrarea Lui pe care o făcuse.
Dumnezeu a binecuvântat ziua a şaptea şi a sfinţit-o, pentru că în ziua aceasta S-a odihnit de toată lucrarea Lui, pe care o zidise şi o făcuse.
Exodul 20:9-11 (VDC) Să lucrezi şase zile, şi să-ţi faci lucrul tău.
Dar ziua a şaptea este ziua de odihnă închinată Domnului, Dumnezeului tău: să nu faci nici o lucrare în ea, nici tu, nici fiul tău, nici fiica ta, nici robul tău, nici roaba ta, nici vita ta, nici străinul care este în casa ta.
Căci în şase zile a făcut Domnul cerurile, pământul şi marea, şi tot ce este în ele, iar în ziua a şaptea S-a odihnit: de aceea a binecuvântat Domnul ziua de odihnă şi a sfinţit-o.
Ezechiel 20:12 (VDC) Le-am dat şi Sabatele Mele, să fie ca un semn între Mine şi ei, pentru ca să ştie că Eu sunt Domnul, care-i sfinţesc.
Apocalipsa 14:6-12 (VDC) Şi am văzut un alt înger care zbura prin mijlocul cerului, cu o Evanghelie veşnică, pentru ca s-o vestească locuitorilor pământului, oricărui neam, oricărei seminţii, oricărei limbi şi ori cărui norod.
El zicea cu glas tare: „Temeţi-vă de Dumnezeu, şi daţi-I slavă, căci a venit ceasul judecăţii Lui; şi închinaţi-vă Celui ce a făcut cerul şi pământul, marea şi izvoarele apelor!”
Apoi a urmat un alt înger, al doilea, şi a zis: „A căzut, a căzut Babilonul, cetatea cea mare, care a adăpat toate neamurile din vinul mâniei curviei ei!”
Apoi a urmat un alt înger, al treilea, şi a zis cu glas tare: „Dacă se închină cineva fiarei şi icoanei ei, şi primeşte semnul ei pe frunte sau pe mână,
va bea şi el din vinul mâniei lui Dumnezeu, turnat neamestecat în paharul mâniei Lui; şi va fi chinuit în foc şi în pucioasă, înaintea sfinţilor îngeri şi înaintea Mielului.
Şi fumul chinului lor se suie în sus în vecii vecilor. Şi nici ziua, nici noaptea n-au odihnă cei ce se închină fiarei şi icoanei ei, şi oricine primeşte semnul numelui ei!
Aici este răbdarea sfinţilor, care păzesc poruncile lui Dumnezeu şi credinţa lui Isus.