Explozia prețurilor la energie și materii prime, o inflație prognozată să atingă niveluri record: în contextul invadării Ucrainei de către Rusia, Comisia Europeană a fost nevoită să revizuiască prognozele de creştere pentru UE şi zona euro, atât în 2022 cât şi în 2023. Și sunt destul de sumbre.
Previziunile economice publicate de Executivul comunitar, arată că, atât în UE cât şi în zona euro, creşterea reală a PIB ar urma să fie de 2,7% în acest an, semnificativ mai puţin faţă de avansul de 4% prognozat în luna februarie, înainte de debutul războiului din Ucraina.
Prognozele de creştere pentru anul următor au fost şi ele revizuite în jos, până la 2,3% atât în UE cât şi în zona euro, de la 2,8% (2,7% pentru zona euro) în februarie.
„Înainte de izbucnirea războiului, prognoza pentru economia UE era de expansiune prelungită şi robustă. Însă invadarea Ucrainei de către Rusia a creat noi provocări, tocmai când UE îşi revenea de pe urma impactului economic al pandemiei”, a anunţat Comisia Europeană.
„Exercitând noi presiuni asupra preţurilor materiilor prime, creând noi perturbări asupra lanţurilor de aprovizionare şi majorând incertitudinea, războiul a exacerbat obstacolele pre-existente la adresa creşterii, care anterior erau aşteptate să se reducă”, se menționează în comunicat.
Banca Centrală Europeană și-a mutat gândurile de a menține inflația la 2%, deoarece noile prognoze ale CE arată că în Uniunea Europeană rata inflaţiei ar urma să crească de la 2,9% în 2021, până la 6,8% în 2022, urmând a reveni la 3,2% în 2023. O creştere comparabilă este preconizată în zona euro, unde inflaţia ar urma să ajungă la 6,1% în 2022, pentru a reveni la 2,7% în 2023.
Înainte de război, Comisia se aștepta ca în zona euro prețurile să crească cu 3,5% în 2022 și cu 1,7% în 2023. În cazul UE, preţurile erau prognozate să avanseze cu 3,9% în 2022 şi cu 1,9% în 2023.