România riscă să primească amenzi uriașe de la UE dacă nu va transpune, în regim de urgență, Directiva 633/2019 privind practicile comerciale neloiale între întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar. Mai exact este vorba despre reglementarea relațiilor dintre producătorii români și hypermarketuri, prin care poziția dominantă a acestora din urmă să fie anihilată.
Unul dintre cele mai importante proiecte de lege depuse luna aceasta la Senat este cel care transpune Directiva UE 633 din 2019, actul normativ asigurând protecția fermierilor români în fața practicilor neloiale și agresive ale marilor rețele de magazine. În prezent, în România, nu există reglementări specifice aplicabile pentru combaterea practicilor comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar, semnalează inițiatorii proiectului legislativ. ”S-a considerat ca fiind imperios necesară reglementarea unor practici comerciale neloiale care s-au dovedit a fi dăunătoare mediului de afaceri, pentru a le oferi fermierilor și întreprinderilor mici și mijlocii mai multă certitudine și pentru a le asigura suportul necesar gestionării riscurilor pe care, altfel, nu le-ar fi putut controla. Necesitatea reglementării protecției împotriva practicilor comerciale neloiale s-a datorat și faptului că un procent relevant din produsele agricole și alimentare sunt perisabile și sezoniere. De asemenea, identificarea și sancționarea autorilor în ceea ce privește încălcările reglementărilor care vizează combaterea practicilor comerciale neloiale, este foarte importantă, pentru a evita transferarea costurilor unor astfel de practici către producătorii agricoli. Adoptarea cadrului normativ de identificare a practicilor comerciale neloiale reprezintă un mijloc eficient de înlăturare a inegalității apărute în procesul de negociere, determinate de puterea de negociere a cumpărătorilor și garantează un tratament echitabil pentru întreprinderile mici și mijlocii din domeniul agroalimentar”, se arată în expunerea de motive a propunerii legislative.
Plângeri sub protecția anonimatului
O noutate absolută în proiectul de act normativ este introducerea posibilității furnizorilor de a depune plângeri anonime, pentru a-și proteja poziția față de partenerul comercial. Deputații menționează că netranspunerea directivei europene ar atrage sancțiuni financiare însemnate împotriva României. Totodată, susțin aceștia, neadoptarea actului normativ în regim de urgență ar conduce la neîndeplinirea sarcinilor organismelor cărora li se adresează Directiva (UE) 2019/633 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019 și ar putea conduce la producerea unor efecte negative în ceea ce privește mediul concurențial prin impunerea unor practici comerciale neloiale, de către operatorii economici mari, luând în considerare și contextul actual al crizei economice survenite în urma măsurilor de restricție determinate de pandemia de coronavirus. ”Adoptarea în regim de urgență are ca scop principal reducerea apariției unor astfel de practici care pot avea un impact negativ, inclusiv asupra nivelului de trai al populației, cât și asupra întreprinderilor care înregistrează venituri agricole”, se mai precizează în motivarea proiectului de act normativ.
Dispare poziția de forță
Potrivit proiectului de lege, cumpărătorul, hipermarketul sau supermarketul, are interdicție de a cere furnizorului plăți care nu sunt legate de vânzarea produselor agricole și alimentare ale furnizorului, precum și plăți pentru deteriorarea sau pierderea de produse agricole și alimentare sau pentru ambele, survenite în spațiile cumpărătorului sau după ce proprietatea a fost transferată cumpărătorului, atunci când o astfel de deteriorare sau pierdere nu a avut loc din neglijența sau culpa fumizorului. Totodată, este interzis cumpărătorului să amenințe cu efectuarea sau să efectueze represalii comerciale împotriva furnizorului, în cazul în care furnizorul își exercită drepturile legale sau contractuale, inclusiv prin depunerea unei plângeri la autoritățile de aplicare a legii sau prin cooperarea cu autoritățile de aplicare a legii în timpul unei investigații. Prevederile proiectului legislativ mai interzic hypermarketurilor să returneze furnizorilor produsele agricole și alimentare nevândute, să ceară bani pentru expunerea produselor la vânzare sau să solicite orice fel de taxă în plus pentru vânzarea produselor. Pentru nerespectarea legii, hypermarketurile riscă amenzi între 250.000 și 500.000 de lei.