Trăiască pandemia! Salarii babane pentru șefii și inspectorii DSP

De departe cele mai nepregătite instituții, cu o gestionare catastrofică a pandemiei, DSP-urile s-au remarcat prin majorările salariale generoase primite cadou în august anul trecut, pe motiv că muncesc prea mult. Însă, odată cu creșterile salariale, atribuțiile acestora au fost pasate către Poliția Locală și ambulanțe.

O analiză făcută salariilor angajaților direcțiilor de sănătate publică arată că veniturile acestora erau și înainte de majorare suficient de mari pentru munca prestată. De exemplu, un inspector superior încasa, în martie 2020, 6.600 de lei net, bani compuși din salariul de bază, spor condiții de muncă și norma de hrană pentru bugetari. Pe aceeași construcție, salariul unui șef de compartiment la DSP ajungea, în martie, la 10.900 de lei net, iar al unui medic primar, la 12.000 de lei net. În august 2020, după plângerile repetate ale angajaților, Guvernul a decis să mai dea un spor între 30% și 40% pentru cei implicați direct în pandemie. Banii în plus la salariu au fost justificați de Executiv prin faptul că pe durata stării de alertă activitățile de supraveghere activă, depistare, carantinare sau izolare a cazurilor, urmărire a contactelor reprezintă măsuri continue necesare pentru gestionarea adecvată a prevenirii și limitării răspândirii infecțiilor determinate de virusul SARS-CoV-2 și că, potrivit atribuțiilor, DSP-urile coordonează serviciile de asistență medicală din teritoriu. Măsura de acordare a noului spor pentru angajații DSP a mai fost justificată și prin faptul că personalul din cadrul direcțiilor de sănătate publică este mult subdimensionat în raport cu atribuțiile instituite și că la nivelul acestor instituții publice ar exista inechități în ceea ce privește salarizarea.

Directorii, cei mai favorizați

Ordonanța 131/2020 a stabilit un spor de 40% pentru directorul executiv și directorii executivi adjuncți și un spor de 30% pentru funcționarii publici încadrați în serviciul de control în sănătate publică. Astfel, salariile directorilor au crescut cu circa 2.300 de lei, ajungând la aproape 10.000 de lei, iar ale inspectorilor superiori, cu 1.300 de lei. La DSP București, de exemplu, pe lângă directori, majorarea au primit-o și doi șefi de birouri, iar de sporul de 30% au beneficiat doar cei 33 de inspectori superiori. Cele mai mici salarii la DSP-uri le-au încasat asistenții medicali principali și statisticienii medicali, cu salarii de 3.700 și, respectiv, 2.535 de lei. La data de 30 septembrie 2020, DSP București avea 224 de angajați, din care 9 erau șoferi, deci suficienți angajați ca treaba să funcționeze. În aproape toată perioada de la începutul pandemiei și până acum, recoltarea de probe de la suspecții Covid și verificarea celor carantinați și izolați s-a făcut, în marea majoritate, de către personalul de pe ambulanțe și polițiști, deși aceștia s-au plâns de nenumărate ori că acestea erau atribuțiile DSP-urilor. Iar anchetele epidemiologice, peste tot în țară, au fost făcute extrem de superficial, favorizându-se, astfel, răspândirea virusului.

Raport zdrobitor al Curții de Conturi

Printre instituțiile la care Curtea de Conturi a găsit cele mai multe nereguli în perioada stării de urgență s-au numărat și DSP-urile. Acestea au acordat angajaților stimulente de risc cu nemiluita, fie că erau sau nu implicați în activitatea de combatere și prevenire a infectării cu Covid și au plătit ilegal ore suplimentare chiar și personalului TESA și șefilor. ”La DSP București orele suplimentare evidențiate/plătite unor membri ai comitetului director au depășit orele lucrate conform normei legale de 8 ore/zi, respectiv ajungându-se la 239 ore suplimentare pe luna aprilie 2020”, se arăta în raportul Curții de Conturi.