Botezul Domnului sau Boboteaza din 6 ianuarie, alături de ziua Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul Domnului, prăznuită în 7 ianuarie, marchează sfârşitul sărbătorilor de iarnă şi, totodată, al celor dedicate naşterii lui Iisus Hristos.
Boboteaza este una dintre cele mai importante sărbători, atât pentru creştinii ortodocşi, cât şi pentru cei catolici.
Tradiţii şi obiceiuri de Bobotează 2025
Este momentul din an în care oamenii care încă urmează tradiţia, îşi umplu o găleată cu prima apă curată scoasă din fântâna casei, iar de mânerul vasului prind cu o panglică tricoloră un fir de busuioc.
Găleata este dusă apoi la biserică, unde toate vasele sunt puse în mijlocul lăcaşului, iar preotul le sfinţeşte.
Agheasma Mare se săvârşeşte numai de Bobotează, spre deosebire de Agheasma Mică, care se obţine prin sfinţirea în biserică a apei, în prima zi a fiecărei luni, dar şi în case, la sfeştanie. Totodată, Agheasma Mare se poate bea doar timp de opt zile, între 6 şi 14 ianuarie, altfel este necesară aprobarea preotului duhovnic spre a fi folosită.
Se spune că, în noaptea de Bobotează, tinerele fete îşi visează ursitul. Ele îşi leagă pe inelar un fir roşu de mătase şi o rămurică de busuioc, pe care o pun sub pernă. Fetele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează pot fi sigure că se vor mărita în acel an, spune tradiţia populară.
De asemenea, potrivit tradiţiei, în ajunul Bobotezei, în casele românilor se pregăteşte o masă asemănătoare cu cea din Ajunul Crăciunului. Astfel, sub faţa de masă se pune fân sau otavă, iar pe fiecare colţ al acesteia se pune câte un bulgăre de sare.
Ce nu ai voie să faci astăzi
Una dintre superstițiile zilei este aceea de a ține post. Nu se mănâncă alimente de dulce astăzi până la slujba de sfințire a apei. Acest obicei are rolul a curăța și purifica atât corpul, cât și sufletul înainte de a primi binecuvântarea preotului.
Se crede că, dacă în dimineaţa Ajunului de Bobotează, pomii sunt încărcaţi cu promoroacă, aceştia vor avea rod bogat.
