Superstiţiile fac noaptea de anul nou şi mai amuzantă. Cine ţine cont de ele are de bifat o listă lungă: să mănânce struguri, peşte, să se sărute sub vâsc şi să aibă bani în buzunar. Aşa o să avem parte de noroc, iubire şi prosperitate.
În noaptea de Anul Nou, românii respectă numeroase tradiţii şi obiceiuri. Printre cele mai cunoscute se numără Sorcova, Pluguşorul sau mersul cu capra şi ursul.
Cum este marcată la români ultima zi din an
În ajun de Anul Nou, fetele nemăritate pun într-un vas cu apă un fir de busuioc, o ramură de măr și un ban, iar peste noapte se spune că ele ar trebui să-și viseze ursitul.
La miezul nopții, tradiția spune că e bine să deschizi ușa, pentru ca anul vechi să iasă și să-i lași loc celui nou să intre. Una dintre tradițiile cunoscute de Anul Nou este sărutul sub vâsc, pentru a fi însoțiți de dragoste tot anul care vine. În noaptea de Revelion este bine să îți pui o dorință și să întâmpini anul care vine cu speranțe mari.
Din bătrâni se știe că la trecerea dintre ani este bine ca fiecare persoană să poarte o haină nouă, dar și ceva roșu ori o altă culoare veselă, deoarece atrage energiile pozitive. Conform tradiției, în noaptea de Anul Nou, dar și pe 1 ianuarie nu se plânge. Persoanele care plâng în prima zi a anului, vor avea un an nou plin cu evenimente triste.
Una dintre cele mai cunoscute superstiții spune că prima persoană care va trece pragul casei în prima zi a Noului An îți va influența anul care tocmai a început. Se spune că dacă prima persoană care intră în casă este bărbat, atunci vei avea un an plin de noroc, în schimb, dacă femeia intră prima în casă, Anul Nou va fi plin de ghinion, scrie Adevărul.
Superstiții de Revelion
O altă superstiție de Revelion este că atât în ultima zi din an, cât și în prima zi a Noului An, este indicat să nu faci cheltuieli și să nu arunci nimic din casă, nici măcar gunoiul, deoarece, odată cu el, îți vei arunca și norocul din casă. Se spune că de Anul Nou nu este bine să ai nicio datorie. În caz contrar, vei rămâne dator întreg anul.
Superstiția de Revelion spune că în noaptea dintre ani este bine să ai bani în buzunar, astfel vei atrage norocul de partea ta. Superstiția spune că cine va dormi în noaptea de Anul Nou, va fi somnoros tot anul. Tot o superstiție de Revelion este și aceea că în noaptea dintre ani nu este bine să mănânci carne de pasăre, deoarece este aducătoare de ghinion. În prima zi de Anul Nou nu se spală și nu se mătură, deoarece aceste lucruri pot atrage sărăcirea casei.
Se spune că în noaptea dintre ani și pe 1 ianuarie nu se plânge. Tradiția spune că aceia care plâng în prima zi a anului vor avea un an cu evenimente triste. De asemenea, nu se plătesc datorii sau taxe, nu se oferă daruri și nu se duce gunoiul, deoarece acestea sunt considerate semne de sărăcie în anul ce abia începe.
De Revelion se mănâncă pește și struguri
În noaptea de Revelion se mănâncă peşte, deoarece, aşa cum peştele înoată prin apă, aşa vei înota şi tu prin toate necazurile din anul următor, fără să te afecteze. Peştele ar trebui să fie primul aliment pe care îl mănânci în Noul An. De Revelion se mai mănâncă struguri. Ia dintr-un ciorchine de struguri, bob cu bob, câte 12. Când ai ajuns la al 12-lea bob, pune-ţi o dorinţă care ţine de bani. Bea şampanie la 12 noaptea pentru a avea parte de belşug. Poate fi și vin spumant. Important e să bei paharul până la fund şi toate dorinţele pentru noul an se vor îndeplini.
Mersul cu Sorcova
Este unul dintre cele mai întâlnite obiceiuri românești de Anul Nou. Copiii se strâng în grupuri și, în prima zi a anului, merg la casele cunoscuților pentru a le ura mult noroc și un an mai bun. Sorcova este, la origini, o nuia pe care fiecare copil o decorează după bunul plac, fie cu flori, hârtie colorată sau chiar ciucuri. După ce fac urările, copiii își primesc și daruri ce pot consta în dulciuri, fructe, colaci sau bani.
Când se merge cu Plugușorul
Este unul dintre cele mai vechi obiceiuri de la sate care se practică de Anul Nou. Mersul cu Plugușorul este legat de dorința celor care munceau pământul ca anul viitor să fie mai bogată recolta. În noaptea de 31 decembrie, mai mulți copii și tineri se strâng în cete și pornesc a colinda din casă în casă, pocnind din bici, strigând tare și sunând din clopoței. După ce spun versurile specifice, colindătorii primesc mici daruri.
Un alt obicei românesc de Anul Nou extrem de cunoscut în toată țara pe care colindătorii îl urmează încă din prima zi a noului an. O ceată de colindători întruchipează o capră printr-o mască sculptată din lemn, iar împreună pleacă la casele oamenilor pentru a le face urările importante. Acest obicei este reprezentat de animalul care a simbolizat personificarea prolificității zoologice și fertilității telurice.
Calendarul de ceapă
Un obicei ce-și are originile din zona Hunedoarei și care anticipează cum va fi vremea în fiecare lună a anului care tocmai începe. În noapte de Anul Nou se desfac 12 foi dintr-o ceapă și se pun în ordine pentru lunile anului.
În fiecare foaie de ceapă se pune o jumătate de linguriță de sare, iar foile se lasă pe o masă până a doua zi dimineață. Dacă sarea s-a topit toată în anumite luni, înseamnă că se anunță luni ploioase, iar dacă nu, înseamnă că urmează luni secetoase.