Taxa pe sănătatea românilor. Medicamentele ieftine au dispărut de pe piață

România are cea mai mare taxă clawback din UE, adică o taxă de solidaritate impusă producătorilor de medicamente în funcție de vânzări. Scopul inițial al taxei a fost descurajarea folosirii medicamentelor scumpe, însă, în ultimii ani, ea este doar o sursă sigură de bani la buget, în condițiile unei incapacități cronice a autorităților de a colecta taxe și impozite de la marile companii. Consecința acestei taxe pentru medicamentele ieftine a fost dispariția acestora de pe piața românească, fapt care a afectat în mod direct pacienții.

Politica economică dezastruoasă din ultimii ani a lovit direct în sănătatea românilor. Guvernele care s-au perindat s-au agățat cu dinții de taxa clawback impusă producătorilor și importatorilor de medicamente, din cauza incapacității de a găsi modalități de colectare a altor taxe și impozite la buget, în special a impozitului pe profit. Din 2011 până în prezent, România deține recordul în UE la cea mai piperată taxă de clawback, care a ajuns acum între 15% și 25%. Dacă la medicamentele scumpe ar exista cât de cât o justificare, la medicamentele ieftine, taxa de 15% a făcut ca producătorii să renunțe la fabricarea lor, pentru că ieșeau în pierdere. ”Taxa este foarte mare. După România, următoarea cea mai mare taxă clawback este în Ungaria, de 8%, și doar pentru cifrele de afaceri de 400 milioane de dolari. De aceea Ungaria are o industrie a medicamentelor puternică, de aceea se investește acolo. În România, cea mai mare cifră de afaceri pentru producători de generice este de 200 milioane de dolari. Dacă inițial taxa clawback a fost considerată o formă de a frâna utilizarea medicamentelor scumpe, ea a devenit, în timp, o sursă de venituri la Ministerul de Finanțe. În România acum taxa clawback nu este o formă de a tempera consumul de medicamente scumpe, ci doar o sursă de venituri bugetare sigure”, ne-a declarat Dragoș Damian, director executiv al Terapia Cluj. Acesta arată că Ministerul de Finanțe nu-și dă seama că, din cauza acestei taxe, pentru că e atât de mare, producătorii de medicamente generice din România și din afara țării nu vor mai aduce aceste medicamente aici. ”Pe de o parte vrei cel mai mic preț din Europa la medicamente, iar pe de altă parte impui și o taxă de solidaritate de la producători. În acest fel, România va rămâne fără aceste medicamente”, ne spune Dragoș Damian.

Guvernul nici nu vrea să audă de soluții

Producătorii de medicamente din România au propus Guvernului, de-a lungul timpului, mai multe soluții. Una dintre acestea a fost ca la medicamentele foarte ieftine, cele care dispar și sunt sub 50 de lei, să nu se mai perceapă taxa clawback. O altă soluție, practicată și în alte țări, ar fi ca, dacă vine un producător și investește 20 milioane de euro într-o fabrică de medicamente în România, Guvernul să nu-i mai perceapă taxa clawback în valoare de 20 milioane de euro. ”Este o soluție care ar reduce riscul de dispariție a medicamentelor ieftine, dar și o stimulare a investițiilor. Dar nu ai cu cine vorbi. În momentul în care ai o taxă clawback de 15% pe o fabrică din România descurajezi investiția. Cel mai bun exemplu este al numărului de fabrici de medicamente care s-au construit în România în ultimii 10 ani, care este zero. Taxa trebuie să dispară la medicamentele ieftine, asta este opinia producătorilor din țară. Eu am făcut o analiză pe care am trimis-o și Ministerului Sănătății, pe 10 dintre cele mai ieftine medicamente pe care eu le fabric și toate erau nerentabile, adică ieșeam pe minus. Și vorbesc de medicamente destinate unui număr de un milion de pacienți pe an. Am spus de multe ori că voi fi obligat, în cele din urmă, să le scot din fabricație ca să aduc medicamente cât de cât rentabile. Și atunci ce o să se întâmple cu un milion de pacienți? O să treacă pe un medicament scump, iar asta va însemna bani mai mulți și pentru pacient, dar și pentru decontările din sistemul de compensare”, ne-a precizat directorul executiv al Terapia Cluj, Dragoș Damian.

A scăzut taxa doar pentru genericele din import

Comisia Europeană a obligat România să perceapă aceeași taxă clawback pentru genericele din import și pentru cele produse în România. Astfel, de la 20%, aceasta a ajuns la 15% la medicamentele generice aduse din afara țării. Taxele foarte mari de clawback au provocat și o scumpire majoră a medicamentelor care se eliberează fără rețetă și care nu au prețuri stabilite de Ministerul Sănătății. Producătorii și importatorii și-au redus, astfel, pierderile, dar pe seama populației, care a fost nevoită să cumpere medicamente la prețuri duble față de anul trecut.