Ce efect va avea amenințarea schimbărilor climatice, disparițiile speciilor și pierderea habitatului asupra minții în curs de dezvoltare a copiilor de astăzi? Există o legătură între criza de sănătate mintală și criza climatică?
“Desigur, ne aflăm în mijlocul unei crize de sănătate mintală, care afectează foarte mult copiii și tinerii adulți”, notează în The National psihologul Justin Thomas.
În noiembrie 2019, înainte de începerea pandemiei de coronavirus, ONU a emis un comunicat de presă subliniind necesitatea urgentă de a aborda creșterea problemelor de sănătate mintală a copiilor și adolescenților.
În unele țări, aceasta include o creștere a tratamentului spitalicesc pentru probleme grave de sănătate mintală. În Japonia, în 2020, Ministerul Educației a raportat cea mai mare rată de sinucidere a copiilor de când au început înregistrările. Acolo, principala cauză de deces pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 10 și 14 ani este sinuciderea. Criza de sănătate mintală este foarte reală.
“Furia și vinovăția ecologică”
Există mai multe moduri în care criza climatică pare să afecteze sănătatea mintală. Asociația Americană de Psihologie a publicat un raport intitulat The Interface Between Psychology and Global Climate Change.
Descrie modul în care schimbările climatice generează anxietate ecologică, furie ecologică și vinovăție ecologică.
Anxietatea, furia și vinovăția sunt toate simptomele comune ale depresiei. Există, de asemenea, discuții despre dezvoltarea tulburării de stres posttraumatic (PTSD) după evenimente meteorologice extreme. Pe măsură ce astfel de dezastre devin mai frecvente, este probabil ca ratele de PTSD să crească.
Solastagia
Dincolo de aceste legături destul de evidente, există și conceptul de „solastalgie”, folosit pentru prima data în 2003 de către filosoful Glenn Albrecht: o formă de suferință emoțională sau existențială cauzată de schimbarea mediului. Se manifestă mai ales în populațiile orașelor industriale, iar tinerii par cei mai afectați.
Singurătatea speciilor, singurătatea oamenilor
O altă legătură subtilă între sănătatea mintală și crizele climatice este ideea singurătății speciilor. Un raport de referință publicat de ONU în 2019 a sugerat că aproximativ un milion de specii de animale și plante sunt în pericol de dispariție – multe au dispărut definitiv de atunci.
“Pe măsură ce părți ale planetei noastre devin din ce în ce mai puțin biodiverse, devenim mai singuri ca specie și poate mai nefericiți. Singurătatea acestei specii coincide, de asemenea, cu preocupările tot mai mari privind izolarea socială și singurătatea reală. Legătura dintre schimbările climatice și creșterea problemelor de sănătate mintală a copiilor și adolescenților este probabilă. Oricum, ambele probleme necesită o atenție imediată și susținută ”, subliniază Thomas.
