Studenții trimit guvernanților cozonac cu rahat și cacao. Ce nemulțumiri vin la „pachet” cu acest „cadou”

Au mai rămas doar câteva zile până la Crăciun, iar studenții aleg ca, în prag de Sărbători, să le ofere un „cadou” simbolic guvernanților, care să atragă atenția asupra nemulțumirilor pe care le au la adresa decidenților.

Principalul semnal ce se vrea a fi transmis prin acest demers inedit anunțat de Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România ține de bugetul acordat sferei Educației.

Concret, s-a aflat că liderii studenților intenționează să meargă în cursul acestei zile atât la Ministerul Educației, cât și la sediul Executivului, Palatul Victoria, pentru a le duce guvernanților „cozonac cu rahat și cacao, drept echivalent al bugetului acordat educației și ca răspuns la ignorarea solicitărilor studenților”.

„Cozonacul cu rahat este simbol al atitudinii guvernanților – indolență îmbrăcată în vorbe goale, pe care studenții nu o acceptă”, se mai transmite, miercuri, 22 decembrie, din direcția ANOSR, prin intermediul unui comunicat de presă.

Redăm în cele ce urmează, integral, comunicatul ANOSR:

Liderii studenților merg astăzi la Ministerul Educației și la Guvern pentru a le transmite guvernanților cozonac cu rahat și cacao, drept echivalent al bugetului acordat educației și ca răspuns la ignorarea solicitărilor studenților. Cozonacul cu rahat este simbol al atitudinii guvernanților – indolență îmbrăcată în vorbe goale, pe care studenții nu o acceptă.

În ciuda solicitărilor studenților trimise Guvernului României de a organiza dezbatere publică, conform legii, proiectul de buget a fost aprobat după nici o zi lucrătoare de la publicare. Mai mult decât atât, în cadrul întâlnirii din data de 20 decembrie de la Guvernul României, nu am primit niciun fel de asigurare de la guvernanți cum că ar exista vreun minim interes pentru revendicările noastre, chiar dacă acestea sunt asumate prin Programul de Guvernare!

Nu acceptăm ca angajamentele luate să reprezinte o simplă maculatură care să fie complet ignorată atunci când Guvernul este chiar în momentul de a le pune în practică. Procentul de 2,28% din PIB alocat educației este rușinos și reprezintă un mesaj privind importanța educației pentru decidenți.

Cu privire la fondul pentru burse, studenții solicită o creștere cu 121.741.904 lei, reprezentând 0,009% din PIB. Acesta este singurul mod prin care prevederile Legii educației naționale pot fi respectate, iar studenții să primească burse în cuantumul minim calculat conform legii – cel puțin 700 de lei/lună (de la 580 lei/lună). Considerăm această creștere imperioasă, peste jumătate din creștere fiind exclusiv ajustarea cu inflația, astfel încât bursa să își păstreze valoarea reală din 2017, ultimul an în care subvenția a fost modificată.

Este de-a dreptul aberant cum în fila de buget dedicată Ministerului Educației se prevede drept obiectiv corelarea nivelului burselor cu nevoile studenților, pentru a nu se realiza,  de fapt, nicio modificare.

Impactul decisiv al burselor asupra accesului, parcursului și finalizării studiilor de către studenți este evident, iar modul de calcul actual, care exclude până și mic-dejunul (ignorând complet alte cheltuieli de bază precum cele de igienă, îmbrăcăminte etc) nu poate fi menținut.

În cazul subvenției cămine-cantine, am cerut o creștere cu 84.963.712 lei, reprezentând 0,006% din PIB. În ultimii ani, instituțiile de învățământ superior au fost nevoite să crească substanțial ponderea veniturilor proprii pentru a asigura menținerea, chiar dacă la un nivel de calitate scăzut, a acestor facilități. Veniturile proprii presupun, corelativ, creșterea taxelor suportate de studenți. În contextul creșterii prețurilor la energie și gaze naturale, creșterea subvenției cămine-cantine este cu atât mai importantă, reprezentând necesarul pentru acoperirea funcționării normale a acestor servicii studențești de bază.”

Ciucă a anunțat ”cea mai mare alocare pentru investiții din ultimii 32 de ani”

Proiectul de buget pe 2022 a fost aprobat, recent, de Guvern, urmând ca, după ce va fi dezbătut în Parlament, să fie supus votului Legislativului.

Premierul Nicolae Ciucă anunța, la începutul ședinței de guvern de luni, 20 decembrie, că „bugetul pentru 2022 răspunde atât așteptărilor imediate, cât și unei viziuni de dezvoltare și oportunităților viitoare, ce au ca scop o viața mai bună pentru cetățenii României. Elaborarea bugetului este rezultatul unui proces responsabil, care ține cont de situațiile dificile cu care se confruntă România, asemenea multor alte state.

Mă refer la criza sanitară provocată de COVID-19, șocul prețurilor la energie, respectând însă nevoia de consolidare bugetară, atât de importantă pentru creșterea sănătoasă si sustenabilă a economiei. În acest context, am reușit, prin bugetul pentru anul viitor, sa menținem o serie de pârghii care păstrează atractivitatea investitorilor pentru economia românească, dar și să pregătim investiții majore finanțate din fonduri naționale și europene. Filozofia bugetului pentru anul viitor se fundamentează pe stabilitate și predictibilitate, coordonate menite să încurajeze investițiile și să crească atractivitatea României ca destinație de business.

Așa cum ne-am angajat, nu vom crește taxe și impozite, nu vom pune presiune asupra mediului de afaceri”, a susținut Ciucă.

Totodată, premierul anunța, la acel moment, că „avem pe masa ședinței de Guvern bugetul ce include cea mai mare alocare pentru investiții din ultimii 32 de ani. Fondurile însumează aproximativ 88,8 miliarde lei. Reprezintă practic dublul sumei investițiilor realizate în România în anul 2019. Valoarea acestor bani constă în beneficiile pe care le vor aduce pentru oameni proiectele realizate”.

„În discuțiile avute recent cu reprezentanții autorităților publice locale, am discutat despre modalitățile prin care Guvernul poate contribui la susținerea proiectelor de dezvoltare locală, fie că vorbim despre infrastructura de transport, în domeniile medical, educație sau social”, a mai declarat premierul, în prima zi a acestei săptămâni.