Specialiștii din sectorul energetic atrag atenția că investițiile din PNRR în domeniul utilizării hidrogenului în amestec cu gazele naturale sunt extrem de riscante din toate punctele de vedere. Și asta deoarece hidrogenul în contact cu aerul provoacă explozii catastrofale, iatr instalațiile pot deveni adevărate bombe nucleare. Mai mult, un raport al Guvernului din 2020 arăta că tehnologia nu are niciun viitor.
Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a anunțat alocarea a 516 milioane de euro din PNRR doar pentru dezvoltarea infrastructurii pentru mixul de gaze cu hidrogen, în condițiile în care tehnologiile sunt în faze experimentale și nu sunt aplicate nicăieri în Europa sau în lume.
”Tehnologia utilizării hidrogenului în energie nu a fost suficient testată și exploatată, este în faza de pionerat. Să tragi conductă de hidrogen prin țară și să ai totul sub control în orice moment este foarte greu de realizat. Hidrogenul în contact cu aerul se aprinde și dacă acest contact are loc într-un spațiu închis se produce explozia. Este foarte greu de controlat, este prea volatil și se aprinde foarte ușor. Instalațiile sunt făcute din anumite aliaje, iar aprobările sunt foarte greu de obținut. Dacă se aprinde în hală sau în lagărele turbinei este efectiv bombă nucleară. Instalația este foarte greu de gestionat, cei care umblă cu hidrogenul sunt niște specialiști, pentru că este foarte periculos de manipulat. Ei vin și spun că vor produce hidrogen într-un recipient, îl duc prin conducte într-un cazan, ca să-l ardă și să producă energie electrică. Dar pe traseul ăsta de la rezervorul de hidrogen până în focar, unde îl aprinzi, trebuie să meargă totul foarte bine”, ne-a declarat Cristian Iștoc, președintele Sindicatului Solidaritatea Hunedoara.
Acesta ne spune că totul este în fază experimentală și că, dacă tehnologia nu ar fi periculoasă, ar fi fost foarte ușor să faci electroliza apei, să dai drumul oxigenului în natură și să folosești hidrogenul pe post de combustibil, în loc de motorină și benzină”, ne-a precizat Cristian Iștoc.
Tehnologia nu are viitor
Într-un raport din 2020 al Departamentului pentru Dezvoltare durabilă al Guvernului, privind situația actuală pe plan mondial și în România legată de dezvoltarea tehnologiilor pe bază de hidrogen, se arată că introducerea hidrogenului în gaze nu este o metodă care să ainbă vreun viitor.
”Introducerea hidrogenului în amestec cu gazul natural în conducte nu poate avea un viitor foarte important. Și asta deoarece utilizarea hidrogenului în amestec cu gazul natural conduce la fenomene foarte brutale, care fie produc instabilitatea zgomotoasă a flăcărilor, fie distrugerea arzătoarelor. Dacă se imaginează utilizarea casnică a amestecului de gaz natural cu hidrogen ar fi nevoie atunci de schimbarea totală a mașinilor de gătit, sau de schimbarea totală a instalațiilor de ardere. Utilizarea acestor amestecuri cu mai mult de 5% hidrogen ar conduce la o creștere accentuată a emisiilor de oxizi de azot deoarece flacăra acestui tip de amestec ar avea temperaturi mai ridicate favorizând producerea acestui gaz poluant. Totodată, eficiența energetică a arderii la presiune normală a acestui amestec ar scădea datorită explicațiilor de la primul capitol legate de densitatea scăzută a hidrogenului”, se arată în raportul guvernamental.
Nimic pentru rezolvarea crizei energetice
Pe lângă construirea utopică a 1870 de km conducte pentru transportul mixului de hidrogen și gaze, Ministerul Energiei mai investește 460 milioane de euro în producerea de energie solară și eoliană, care sunt energii nesigure, precum și 280 de milioane de euro pentru baterii și panouri fotovoltaice.
”Ar fi putut să meargă pe cărbune, cu aburi la temperaturi supracritice, și cu foarte puține gigacalorii din cărbune obții foarte multă energie electrică. Dar România nu poate să facă această tehnologie de ultimă generație pentru că nu mai produce oțel, iar instalațiile au în componență un oțel foarte scump. Sunt multe alte tehnologii foarte noi, verificate, care ar fi putut fi implementate mult mai repede, că acestea pe care le-au pus în PNRR, dacă vor ajunge la final, vor fi puse în funcțiune peste 6-7 ani”, ne-a mai precizat Cristian Iștoc, președintele Sindicatului Solidaritatea Hunedoara.