AcasăSOCIALStimularea precipitațiilor, un experiment periculos. Specialiștii spun că poate provoca secetă severă

Stimularea precipitațiilor, un experiment periculos. Specialiștii spun că poate provoca secetă severă

Guvernul spune că a avansat cu stimularea precipitațiilor, dar experimentele au eșuat

Guvernul a decis să aloce, din nou, finanțare pentru experimentele de stimulare a precipitațiilor în România, pe lângă proiectele de extindere a unităților antigrindină. Specialiștii susțin însă că experimentele de până acum nu au fost concludente și că efectuarea acestora implică un grad de risc ridicat, având în vedere că pot provoca ploi masive sau secetă severă.

Controversatele rachete antigrindină, pe care Guvernul le vrea extinse în toată țara, au provocat numeroase critici din partea fermierilor, care s-au plâns că rachetele alungă și ploaia, nu numai grindina, lăsând culturile fără apă. Mai periculoase decât aceste rachete sunt însă substanțele folosite pentru stimularea precipitațiilor, care pot provoca daune grave, pentru că nu pot fi controlate. ”Am avut experimente pentru însămânțarea norilor pentru a produce precipitații, dar nu s-au finalizat, pentru că, după părerea mea, rezultatele au fost neconcludente. Cred că ar fi trebuit să fie făcute mai multe reprize, dar probabil a fost vorba și despre lipsa finanțării. Tehnologia se mai aplică și în alte părți ale lumii, dar problema este că experimentele trebuie foarte bine pregătite, pentru că există tot felul de riscuri, în sensul de a provoca alte fenomene, de ploi masive sau de secetă extremă. Mai mult, procesul trebuie ținut foarte bine sub control, în așa fel încât să nu iei apa dintr-o zonă ca să o aduci în alta”, ne-a declarat Vlaicu Dinu Constantinescu, fost director al Electromecanica Ploiești și fost administrator al Proiectantului general al Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor. Acesta ne spune că stimularea ploii se face cu ajutorul unor avioane care împrăștie un amestec de substanțe, printre care și iodură de argint, și că este necesară și o coordonare cu țările vecine, pentru că există riscul să păgubești anumite zone de umiditate. Teoretic, Administrația Națională de Meteorologie ar putea monitoriza dacă țările din vecinătate folosesc tehnologia pentru stimularea precipitațiilor, prin radarele din dotare, însă nu se știe dacă acest lucru se și face.

Intervenții active în atmosferă

Guvernul a anunțat finanțarea investițiilor pentru creșterea precipitațiilor. Astfel vor fi finanțate studii de fezabilitate pentru Unitatea de Creștere a Precipitațiilor din Moldova și din Muntenia, Totodată, vor fi alocați bani și pentru cercetarea științifică, dezvoltarea tehnică și tehnologii de intervenții active în atmosferă. Executivul va mai finanța programe experimentale prin experimente locale de mică amploare pentru creșterea și uniformizarea precipitațiilor în regiunile Banat, vestul Olteniei, sud-estul și nord-nord-estul României. În același timp, se vor desfășura programe experimentale prin experimente locale de mică amploare pentru aplicații în domeniul modificării vremii, precum și studii de meteorologie, climatologie și hidrologie privind impactul aplicării tehnologiilor de intervenții active în atmosferă.

Conectare transfrontalieră

Proiectele vor beneficia de o finanțare de peste 100 milioane de lei, arată Guvernul. Potrivit acestuia, România ar fi făcut pași importanți în consolidarea capacității de combatere activă și eficientă a riscului de secetă prin realizarea de experimente locale de creștere a precipitațiilor în zone cu deficit major de umiditate. ”La acest moment, protecția antigrindină și, mai ales, infrastructura de creștere a precipitațiilor sunt în curs de dezvoltare la nivelul întregii țări și de conectare la nivel transfrontalier, aspect deosebit de important pentru sustenabilitatea și perspective de dezvoltare a sistemului în contextul accelerării hazardurilor climatice”, susține Executivul.

author avatar
Claudia Marcu Jurnalist
Este jurnalistă din anul 1994, absolventă a Facultății de Filosofie și Jurnalism, și a profesat la ziarele Monitorul de București, Gardianul, Cotidianul, Gândul, Ring etc., iar din 2019 până în prezent, la ziarul Național.