Speculațiile la bursă pun pe butuci economia românească

Sindicaliștii din industria energetică acuză Guvernul că nu intervine în piață pentru a stopa specula cu certificatele de CO2, care, efectiv, îi îngroapă pe producătorii români. Specularea la bursă a acestora le-a ridicat prețul de la 5 euro, la 50 de euro, provocând falimentul firmelor. Sindicaliștii arată că aceste certificate sunt doar pentru țările sărace din UE și au ca scop scoaterea din piață a producătorilor de energie est-europeni.

Certificatele CO2 sunt, de fapt, o taxă pe care trebuie să o plătească țările sărace pentru îndrăzneala de a-i polua pe cei bogați atunci când produc energie din cărbune. În România, piața acestor certificate a fost scăpată de sub control, astfel că prețurile speculative ale acestora au ajuns să-i falimenteze pe producătorii români.

”Acele certificate de CO2 au crescut de la 5 euro la 50 de euro, iar statul român avea obligația, prin ANRE, să intervină în piață. Când pui o taxă unui producător de orice materie primă nu poți să i-o modifici și să o crești de la 5 euro la 50 de euro, deci de 10 ori prețul. Certificatele de CO2 au fost lăsate la mâna fondurilor speculative și se speculează pe bursă, se ajunge la prețul de 50 de euro și atunci și megawatt-ul se duce cu prețul în sus. În alte țări statul intervine, pentru că orice taxă îi pui unui producător ea trebuie să fie predictibilă, pentru ca producătorul să știe care este prețul de cost. Îl lași să producă 11 luni pe an cu 5 euro taxa pe megawatt și în ultima lună crești speculativ taxa la 50 de euro și atunci producătorul este obligat să plătească 50 de euro și pe celelalte 11 luni. Este o chestie scăpată voit de sub control pentru a-i scoate din piață pe producătorii de energie pe bază de cărbune, deci pentru a-i falimenta”, ne spune Cristian Iștoc, președintele Sindicatului Solidaritatea. Acesta arată că țările dezvoltate și-au făcut deja conformările la condițiile de mediu, iar certificatele CO2 sunt doar pentru țările sărace. Ipocrizia este că România se află între două țări care nu au aderat la pactul de decarbonare, Ucraina și Serbia, iar când țara noastră oprește capacitățile pentru că poluează, se importă energie produsă din cărbune din aceste două țări, deci, practic, poluarea în România este aceeași, susține liderul Sindicatului Solidaritatea, Cristian Iștoc.

Faliment forțat

În iarna lui 2016-2017, când a fost prețul la megawatt de 900 de lei, Termocentrala Mintia, din Hunedoara, a avut un profit de 68 milioane de lei în primele 3 luni ale anului 2017. Au avut stoc de cărbune și au pornit toate grupurile. Când cei din Guvernul României de atunci au văzut că au făcut atâta profit, s-au speriat și nu au mai cumpărat cărbune pentru iarna următoare, ne spune președintele Sindicatului Solidaritatea, Cristian Iștoc. ”Atunci ne-am dus în cap. Trebuia să luăm primăvara cărbune, cu 60 de lei, și ne-au ținut până în noiembrie cu contractul, când am luat cu 80 și ceva de lei. În 5 martie, anul acesta, aveam contract semnat pentru 60.000 de tone de cărbune, care era deja în portul Constanța, dar au închis termocentrala, iar acum plătim despăgubiri, în loc să facem bani. Prețurile la energie erau bune atunci și, dacă produceam, am fi reușit să ieșim din zona de insolvență, achitam datoriile la producătorii privați și atunci mai rămâneam datori doar la stat. Dar era greu să spună că statul închide statul”, ne-a precizat Cristian Iștoc.

Bucureștiul, mic copil

În 5 martie, când ministrul Virgil Popescu a oprit activitatea la Termocentrala Mintia, erau minus 10 grade afară, și au rămas în frig 4.000 de apartamente, 13 școli, grădinițe, iar spitalul județean, fără o a doua sursă de căldură în plină pandemie. Din octombrie-noiembrie, când va veni din nou frigul, orașul Deva, cu toate instituțiile publice, nu va avea nici apă caldă, nici căldură. ”Nicio lege europeană nu-l obliga pe el să lase oamenii fără căldură ca să se alinieze Virgil Popescu la o normă de mediu. Ministrul a justificat oprirea, dar nu a făcut nimic să evite închiderea termocentralei”, ne-a mai declarat Cristian Iștoc, președintele Sindicatului Solidaritatea.