Pe fondul crizei alimentare care se preconizează la nivel mondial, cu impact asupra creșterii necontrolate a prețurilor, România ar trebui să-și constituie rezerve de stat la produse alimentare pentru cel puțin un an, nu doar pentru două luni, cum are acum, atrag atenția specialiștii. Țările occidentale au rezerve pentru doi ani, ceea ce le permite să intervină pe piață pentru a stopa tendințele speculative.
România este cea mai vulnerabilă din Europa în ce privește securitatea hranei. Potrivit unei legi aberante încă în vigoare, rezervele de stat se pot constitui doar pentru două luni și jumătate, fapt care conduce la exacerbarea exporturilor de cereale, accentuând pericolul unei crize alimentare. Dr. Mihail Dumitru, directorul științific al Institutului Național de Cercetare Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie și Protecția Mediului (INCDPAPM), consideră să statul român trebuie să se implice pentru a crește rezerva de stat, pentru a se evita penuria de alimente și creșterea exagerată a prețurilor.
”La noi ar trebui să avem mai mare grijă și să creștem rezerva aia de stat de la două luni și jumătate la cel puțin șase luni sau chiar un an. Germania și Franța au rezerve pe doi ani, iar Anglia a creat o situație artificială de criză să-și crească rezervele de stat. Dacă statul român și-ar crește rezerva la un an, eu nu mi-aș face nici cea mai mică grijă. Ar fi o politică cinstită a statului român pentru cetățenii lui și, în momentul în care vede că nu e și a crescut prețul prea mult, să scoată din rezerva de stat și să pună pe piață, ca să echilibreze piața. Ați observat când a intervenit statul cu ulei, automat nu s-a mai cumpărat atât de mult. Totul este să avem această regularitate, să avem totdeauna rezerve, ceea ce ne trebuie, să nu ajungem să ne lipsească ceva”, ne-a declarat dr. Mihail Dumitru, directorul științific al INCDPAPM.
Recomandările UE ne distrug agricultura
În ultimii ani, recomandările care se fac de la UE pentru agricultura românească nu sunt în raport cu realitățile din România, spun specialiștii. Aceștia arată că nu putem să reducem consumul de îngrășăminte cu 20%, când avem deficit în fiecare an pe hectar de 46 kg de azot, 26 de kg de fosfor și 57 de potasiu.
”Din deficit cum să mai reduc 20%? Cât să accentuezi deficitul și să mai ai și producție cât de cât rentabilă? Prima lecție din agrochimie spune că trebuie să-i reîntorci pământului cel puțin cât i-ai luat. În timp ce în Europa se folosesc în exces îngrășăminte, la noi e deficit. Să le reducă în Europa, că au excedent. Mai mult, vor să reducă și consumul de pesticide cu 50%, dar ei folosesc în Europa 2,2 kg la hectar, iar noi folosim 0,6 kg. Ei au de unde să reducă, că au excedent, dar noi din ce să reducem, că accentuăm deficitul. România a avut 14 fabrici de îngrășăminte și a distrus din ele 13. A rămas doar una la Tîrgu Mureș. Vorbim despre o distrugere a bazei agriculturii. Am avut fabrici de tractoare, de combine și de orice. În loc să producem în continuare, în colaborare cu firme care puteau să modernizeze economia românească, noi am distrus și am creat mall-uri în locul lor”, ne-a precizat dr. Mihail Dumitru.
Cercetarea, dictată din afară
În agricultură suntem un element de stres pentru europeni, susține dr. Mihail Dumitru, care consideră că nu trebuie să lăsăm niciun factor de producție la îndemâna speculei, la îndemâna unor oameni care nu ne vor binele.
”Nu întotdeauna comerțul european este pe bază de egalitate și pe bună încredere, nu toți vin la noi să ne lumineze și să ne deștepte, ca să producem noi cât mai mult. Și o să vedeți că urmează măsuri peste măsuri, din cauza schimbărilor climatice, amprenta de carbon, măsurată, evaluată, verificată, se pun niște taxe pe ea. Toate pot fi corecte, pot fi discutate, dar trebuie să înțelegeți un lucru. O țară care nu-și respectă propria cercetare, asta pățește. Pentru că nu are oameni care să o mai sfătuiască. Noi lăsăm cercetarea să ne-o dicteze alții, iar cercetătorul, neavând ce mânca, ia orice contract și răspunde la el: nu-i așa că e deșertificare? Păi eu pot să spun că nu e, dacă îmi taie contractul? Și atunci toți cercetătorii care vin să dea declarații la televiziune spun vai, avem schimbări climatice majore”, a mai afirmat dr. Mihail Dumitru.