Agenții economici vor să obțină de la statul român decontarea cheltuielilor pentru solidaritatea și sprijinul umanitar acordat refugiaților din Ucraina. O inițiativă legislativă în acest sens a fost depusă la Senat, după consultarea cu antreprenorii, și prevede returnarea banilor folosiți pentru cazarea, hrana, transportul și serviciile de traducere oferite ucrainenilor.
Generozitatea și acțiunile umanitare pentru refugiații ucraineni încep să se devalorizeze, odată cu solicitările ”filantropilor” de a li se returna cheltuielile făcute. Parlamentarii au depus un proiect de lege la Senat, după consultarea cu operatorii economici și a autorităților locale implicate în ajutorarea ucrainenilor, în care se prevede decontarea din bugetul de stat a unei sume totale de 150 milioane de lei, folosite pentru refugiați. ”Propunem decontarea cheltuielilor efectuate de către autorităţile centrale, autorităţile locale şi/sau de către operatorii economici publici sau privaţi pentru asigurarea serviciilor de cazare, hrană, medicamente, traducere pentru cetăţenii ucraineni proveniţi din zona de conflict armat din Ucraina. Decontul se va face pe bază de documente justificative, de o manieră cât mai simplă cu putinţă (în format electronic sau letric), prin intermediul inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă judeţene respectiv Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă «Dealul Spirii» Bucureşti-llfov. Procedura de decont precum şi limitele maxime ale costurilor aferente cazării (realizată în condiţii decente) şi serviciilor de hrană, traducere, transport (de la punctul de frontieră la spaţiul de cazare) se vor stabili prin hotărâre de guvern. Măsurile sunt prevăzute să dureze până la 31 decembrie 2022”, se arată în proiectul de lege.
Recuperarea banilor, tot din solidaritate
Inițiatorii proiectului de act normativ susțin că măsurile propuse, prin care se asigură recuperarea banilor cheltuiți de operatorii economici, ar avea un rol umanitar, în primul rând, arătând solidaritatea faţă de cetăţenii ucraineni, aflaţi în situaţii dificile. ”Pentru că trec prin momente extrem de grele, după ce şi-au părăsit casa şi chiar familia, în anumite situaţii, au nevoie de sprijinul nostru pentru a le scurta cât mai mult suferinţa, neliniştea, nesiguranţa. Autorităţile locale au arătat bunăvoinţă şi au amenajat spaţii de cazare sau au asigurat hrana/transportul acestora către locaţia dorită. Acelaşi lucru l-au făcut şi operatorii economici privaţi, antreprenorii, organizându-se, în mod cu totul exemplar, în scurt timp, pentru această situaţie extraordinară, neprevăzută. Corect este ca statul român să sprijine aceste entităţi, asigurându-le decontul cheltuielilor avansate (cu atât mai mult cu cât există posibilitatea rambursării acestora prin fonduri europene)”, arată parlamentarii. Impactul bugetar estimat de inițiatori ar fi de 150 milioane de lei, semn că s-au întocmit deja listele cu cei care vor să le fie decontate cheltuielile, iar sursa de finanțare nu este din fonduri europene, ci din fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului.
Neagreații, lăsați pe dinafară
Parlamentarii explică faptul că, prin OUG 15/2022, s-au decontat cheltuielile pentru cazarea şi utilităţile primare efectuate în alte locaţii stabilite de comitetele judeţene/al Municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă de către Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi/sau unităţile subordonate. Numai că, prevederile acestei ordonanţe nu au acoperit perioada de la începutul conflictului armat (când autorităţile locale şi operatorii economici privaţi au pus la dispoziţie spaţii de cazare) și a limitat aria de beneficiari doar la autorităţile şi/sau operatorii care au fost agreaţi /stabiliţi de către comitetele judeţene/al Municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgență.