În doar câteva luni, România a reușit ”performanța” de a-și pierde credibilitatea pe piețele externe, câștigată după ani buni. Cerealele românești de înaltă calitate au fost contaminate cu organisme modificate genetic din Ucraina, iar cantități importante au fost amestecate cu cerealele infestate din Ucraina, vapoare întregi fiind refuzate la export. Totodată, asociațiile fermierilor atrag atenția că o bună parte din produsele periculoase din Ucraina a rămas în țara noastră.
Operațiunea ”Totul pentru Ucraina” s-a transformat într-un dezastru enorm pentru țara noastră. Fermierii atrag atenția că cerealele modificate genetic din Ucraina au contaminat cerealele românești, care au ajuns să fie refuzate la export de partenerii tradiționali ai României. Ucrainenii produc foarte ieftin față de fermierii români, care trebuie să respecte legislația europeană, să nu folosească organisme modificate genetic și să nu folosească anumite pesticide. ”Problema cea mai mare este că ajung produsele lor să se amestece cu produsele noastre, din România, care sunt la alte standarde, și au ajuns să fie întoarse vapoare întregi cu cereale românești. Au fost refuzate produsele noastre pentru că erau contaminate cu organisme modificate genetic, cel mai probabil din manipularea pe barjele care au transportat cereale ucrainene. Totodată, nu se știe cine și cum, dar au amestecat cereale românești cu cereale ucrainene și au fost refuzate de partenerii din Africa. Astfel, cerealele românești au fost declasificate și refuzate la export. Se profită la maximum de acest coridor de tranzit și imaginea României nu mai este la fel de bună și nu va mai fi o perioadă foarte lungă de timp. Partenerii noștri știau că din România cumpără marfă de foarte bună calitate și s-au trezit cu marfă doar teoretic produsă în România. Din cauza asta România are acum o imagine foarte proastă în țările în care exportam cereale înainte, în special din Africa”, ne-a declarat Claudiu Soare, director adjunct al Uniunii Naționale a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV).
Nu știm ce mâncăm
Făina vine din Ucraina mai ieftină decât grâul și sunt preferate produsele ucrainenilor, ne spun reprezentanții fermierilor. Aceștia susțin că cel mai grav este că rămâne la noi în țară și se bagă în producție și nimeni nu știe ce mâncăm cu adevărat. ”Am tot cerut să se monitorizeze, să se contorizeze și să fie un control al siguranței alimentare la absolut tot ce intră din Ucraina, de spun ei că este doar tranzit. Să nu mai intre produse modificate genetic, produse care ar putea duce la probleme pe viitor. Fermierii noștri au stocuri foarte mari de marfă și nu au cum s-o mai vândă. Unii au fost nevoiți să vândă sub prețul de producție, din cauza problemelor financiare. Cerealele ucrainene au scăzut prețurile la grâu cu 50 de euro pe tonă, iar la porumb, cu 75 de euro pe tonă. La rapiță prețurile au scăzut și cu 90 de euro”, ne-a mai precizat directorul adjunct al UNCSV, Claudiu Soare. Potrivit datelor Alianței pentru Agricultură și Cooperare, România a importat din Ucraina peste 700.000 de tone de grâu, 30.000 tone făină de grâu, 1 milion de tone de porumb, 400.000 de tone de rapiță, 400.000 de tone semințe de floarea soarelui și peste 50.000 de tone de ulei de floarea soarelui.
Compensare sau taxe vamale
Într-o scrisoare deschisă adresată președintelui și Guvernului României, Alianța pentru Agricultură și Cooperare a solicitat să se facă demersuri la Comisia Europeană pentru obținerea unor compensații acoperitoare de 200 milioane de euro pentru producătorii de materie primă din România. Dacă nu se obțin acești bani, Alianța cere să fie reintroduse tarifele vamale pentru importul în țările din UE afectate, precum România, Polonia, Slovacia, Cehia, Ungaria și Bulgaria, pentru anumite produse importate direct sau prin alte țări din Ucraina, cum ar fi cerealele, oleaginoasele, carnea de pasăre și ouăle, laptele și mierea. ”Dacă a fost decis în cadrul Comisiei Europene să fim solidari și să sprijinim umanitar Ucraina, aceeași Comisie, trebuie să aibă grijă și de fermierii din partea de Est, care sunt la zid. Avem nevoie ca fermierii să fie sustenabili și stabili, să-și poată recupera prin prețul de vânzare costurile făcute pe hectar și investițiile. Ne dorim fapte și nu vorbe, adică ajutor și susținere pentru a avea sustenabilitate în continuare ca fermieri”, se arată în scrisoarea deschisă a Alianței pentru Agricultură și Cooperare.