Shafiullah Sadat a avut nevoie de aproape 10 luni pentru a ajunge în Belgia din Afganistanul său natal, de unde a fugit de teama persecuțiilor talibanilor. Soarta lui, de când a depus cererea de azil în urmă cu șase săptămâni, a fost să se alăture rândurilor tot mai mari de mii de migranți fără adăpost din Bruxelles.
„Oriunde mă duc sunt oameni care dorm pe străzi”, spune tânărul în vârstă de 27 de ani, care a locuit pe stradă lângă așa-numitul Petit-Château, o clădire impunătoare care găzduiește autoritatea federală responsabilă cu primirea refugiaților. „Nu mi-am imaginat niciodată că va fi atât de greu aici”.
Potrivit Financial Times, numărul cererilor de azil este în creștere în întreaga Europă. Până în luna august, cererile în UE, plus Norvegia, Elveția, Islanda și Liechtenstein, au crescut cu 58% în acest an față de aceeași perioadă din 2021, ajungând la 578.875.
Această creștere se adaugă la sosirea a milioane de refugiați ucraineni, ale căror cereri de protecție sunt tratate în cadrul unui sistem separat. Dacă se iau în calcul cei care fug de invazia Rusiei, numărul celor care caută protecție numai în Germania este de 1,1 milioane, aproape de cel înregistrat în timpul crizei refugiaților sirieni din 2015-2016.
Afluxul de imigranți alimentează temerile legate de repetarea diviziunilor dintre statele membre ale UE de acum șase ani cu privire la împărțirea sarcinilor și la politica de azil.
Corturile și sacii de dormit au devenit o priveliște obișnuită în orașele europene, deoarece unii solicitanți de azil sunt nevoiți să aștepte luni de zile pentru a găsi un adăpost după ce au depus cereri.”Sistemul de primire este complet copleșit”, a avertizat David Vogel, de la organizația Medecins Sans Frontieres (MSF) din Belgia.
Condițiile de sănătate precare, inclusiv apariția unor focare de scabie și difterie, au determinat MSF să ia măsura fără precedent de a înființa o clinică de urgență pe strada din fața clădirii guvernamentale din centrul Bruxelles-ului care procesează cererile de azil. Vogel a descris situația medicală ca fiind „dezastruoasă”.
În Germania, orașele se grăbesc să înființeze adăposturi și să transforme săli de sport și pensiuni. Toate adăposturile din Berlin sunt pline până la refuz, 1.600 de solicitanți de azil și 1.200 de refugiați ucraineni așteptând încă locuri de cazare. Primăria intenționează să amplaseze corturi, fiecare cu o capacitate de 400 de persoane, în fostele aeroporturi Tegel și Tempelhof din oraș.
În timp ce statele membre au fost lăudate pentru răspunsul lor rapid la milioanele de oameni care au fugit de invazia lui Vladimir Putin, tensiunile legate de migrație au început din nou să se răsfrângă la nivelul UE.
Între timp, guvernul belgian este sub presiunea Curții Europene a Drepturilor Omului în legătură cu incapacitatea sa de a oferi cazare solicitanților de azil, inclusiv a 60.000 de refugiați ucraineni.
Politistii de frontiera nu au arme? Somat, foc de avertisment, foc in plin daca nu se conformeaza. Eficient si sigur.
Dacă-s mai mulți se poate sări peste primele două etape.
Sa puna mana pe arme si sa apere tara cum am aparat-o eu! Am dat cu bastonul, am aruncat cu pistolul Carpati dupa infractori ba mai mult si cu , caramida aia de statie suedeza. L-am nimerit pe unul fix in ceafa de a cazut lat!
Si astia tot prin Romania au trecut, nu-i asa? Parca asta e motivul pentru care nu ne vrea Olanda in Schengen!
Atata timp cat nu ne vor in schengen ar trebui sa facem o bucurie vestului si sa-i lasam sa treaca fara nici o problema.
”„Sistemul este copleșit!””
Este pe naiba! Ati uitat ce granitze aveau astia din vest prin 90-95? Tot felul de sisteme de detectie si niste graniceri care foloseau cu usurinta arma!. Ce-i prosteala asta?
La ce infrastructura Auto si Feroviara avem, babuinii nu vor sa riste.
desi sunt milioane , e un inceput !
Vor fi 150 milioane – turci, ucraineni, sarbi, asiatici, arabi si mai ales INDIENI !
iar globul va fi altfel.. UE la fel .
Fiecare cu cultura lui fiecare cu religia lui fiecare cu pretentiile lui .
Atunci… va fi introdus controlul total