Transportoarele Piranha, pe care România le-a cumpărat în cantități indecente, nu pot fi folosite în țara noastră, susțin sindicaliștii din industria de Apărare. Transportorul american este foarte greoi pentru relieful muntos și deluros din țara noastră și nici nu poate traversa apa. Sindicaliștii nu înțeleg de ce Ministerul Apărării Naționale nu vrea să comande transportorul românesc SAUR 2, care este net superior transportorului Piranha.
Din 2017, România a semnat un contract de achiziție pentru aproape 400 de transportoare Piranha de la americani, din care abia acum au venit în țară 100, care sunt în faza de testare. Sindicaliștii din industria de Apărare nu înțeleg de ce autoritățile au preferat Piranha în locul transportorului românesc SAUR 2, care este net superior celui american și mult mai adaptat condițiilor din România.
”Toată lumea laudă Piranha, ce afacere au făcut că au luat transportoarele de la americani. Ce nu se spune este că Piranha este un transportor ineficient pentru România, pentru că este foarte greoi, cu un tonaj foarte mare, în condițiile în care marea parte a țării se compune din dealuri și munți. Zona în care poate să activeze Piranha este destul de restrânsă. Plus de asta, România are foarte multe râuri, iar Piranha nu este flotabil, deci nu poate traversa apa. Și nici acum nu-mi dai seama de ce aceste capete pătrate de la Ministerul Apărării Naționale nu se gândesc la transportorul românesc SAUR 2. Este un prototip făcut în 2008 și este foarte bun pentru zona României, pentru că are fiabilitate și se poate deplasa foarte repede, este un transportor ușor și este flotabil. În plus, se poate adapta pe el orice motor performant din lume”, ne-a declarat Constantin Bucuroiu, președintele Alianței Sindicatelor din Industria de Apărare și Aeronautică (ASIAA). Acesta arată că, în acest moment, aproape toată tehnica militară se cumpără de la americani, deși se știe foarte bine că americanii nu fac decât integrări și niciodată nu vor produce în țările în care vând.
Balanța comercială, aruncată în aer
Cu o alocare de 2,5% din PIB și un buget de 35,3 miliarde lei, MApN a anunțat cumpărări masive de armament. Bineînțeles, totul se va achiziționa din afara țării, ceea ce va însemna un deficit comercial uriaș, cu efecte devastatoare în toate domeniile. Printre achizițiile anunțate se numără 162 de obuziere autopropulsate pe șenile, 54 de tancuri americane Abrams, submarine, sisteme Bayraktar TB2, cele 32 de avioane F-16 second-hand din Norvegia, rachete Patriot, sistem MLRS – HIMARS, 32 de avioane multirol pentru Forțelor Aeriene, sistem de instalații mobile de lansare rachete antinava și platforme de transport auto multifuncționale pe roți. Totodată, Guvernul a mai anunțat și cumpărarea de sisteme de securitate și apărare cibernetică, echipamente și sisteme de detecție, avertizare, decontaminare și protecție CBRN, sisteme de rachete antiaeriene cu raza foarte scurtă de acțiune, portabile, tancuri principale de luptă, elicoptere cu capabilități de luptă la suprafață, nave tip vânător de mine, echipamente necesare dotării și operaționalizării structurilor de forțe pentru operații speciale, autovehicule tactice blindate tip ușor etc. Și nimic din lista de cumpărături nu va proveni din industria românească de Apărare.
Obuzele 155 ar putea fi fabricate în România
Statelor UE li s-a cerut livrarea către Ucraina cât mai curând posibil a rezervelor de muniție, în principal de 155 mm, pe care țările le au deja în inventarele lor, urmând ca, ulterior, să se facă o achiziție comună de muniție. România a produs obuze de 155, însă generalii Armatei Române de după 1990 au decis că războaiele nu se vor mai duce cu tancuri și obuze și au oprit producția. ”Nenorocirea cea mai mare este că, în momentul de față, noi nu putem fabrica nici obuzele 152 și nici 155, deși am fost producători importanți. Dar, în perioada de după 1990, marii generali ai Armatei, care acum ne dau lecții pe la televizor, au spus că nu se mai luptă cu tancul, cu transportorul, cu obuziere. Acum cererea de obuze este mare și este de neînțeles de ce Guvernul României nu ia măsuri pentru redeschiderea producției în țară. Declarativ, ministrul Economiei tot vorbește de nu știu ce investiții în industria de apărare, dar nu vedem nimic concret. Ar fi trebuit ca UM Plopeni, care făcea obuzele 155, să poată achiziționa utilajele și să demareze producția. Din 22 de societăți din industrie, 15 sunt la pământ, iar România, acum, este în afara jocului”, ne-a precizat președintele ASIAA, Constantin Bucuroiu.