AcasăSOCIALSecretomanie totală la mini-centralele nucleare. Ce finanțează, de fapt, SUA?

Secretomanie totală la mini-centralele nucleare. Ce finanțează, de fapt, SUA?

Americanii plătesc experimentele nucleare în România

Joe Biden a anunțat că va finanța cu 14 milioane de dolari studiile de inginerie și proiectare a mini-centralelor nucelare în România, deși obligația acestor operațiuni revine producătorului. Pe ce anume vor fi cheltuiți acești bani nu se știe, pentru că în jurul proiectului este o secretomanie totală. Cel mai probabil se va încerca urgentarea amplasării experimentale a reactoarelor modulare în România, în condițiile în care acestea ar fi trebuit să fie gata în 2028.

Tehnologia SMR a companiei NuScale este pregătită pentru amplasare în viitorul apropiat, fiind capabilă să livreze modulele cel mai devreme în 2028, scrie Ambasada SUA la București. Aceeași ambasadă a anunțat că mini-centralele nucleare vor înlocui termocentralele pe cărbune. Cum termocentralele se închid în totalitate în 2025, este foarte posibil ca în România să se facă primele experimente ale reactoarelor modulare și să se grăbească lucrurile, sărind etape importante. Mai mult, premierul Nicolae Ciucă a anunțat că, pe lângă reactoarele modulare, se va lucra, în paralel, și pentru construirea reactoarelor 3 și 4 la Cernavodă, deși nu există nimic concret și nici măcar incipient în aceste proiecte. ”Alături de construirea reactoarelor 3 și 4 de la Centrala Cernavodă, utilizarea noului tip de tehnologiei SMR va contribui la întărirea profilului energetic al României, în acord cu viziunea europeană de protejare a mediului și cu țintele de decarbonizare asumate. Mai mult, dezvoltarea programului nuclear va impulsiona creșterea economică, atât prin revitalizarea lanțului de furnizori, cât și prin poziționarea României ca lider regional al acestei industrii. Tehnologia reactoarelor modulare mici, dezvoltată de compania americană NuScale, respectă cele mai înalte standarde de siguranța nucleară”, se arată într-un comunicat al Guvernului.

La Doicești, dispare totul în jur

Pentru că reactoarele emit o anumiă cantitate de radiații, trebuie calculată o rază de execludere în jurul acestora. În cazul fostei termocentrale de la Doicești, din județul Dâmbovița, unde s-a stabilit că va fi amplasat primul reactor, vecinătățile care trebuie să dispară sunt un drum național, o cale ferată, o întreprindere și mai multe case ale oamenilor din comună. Primarul localității, Cosmin Stana, susține că nimeni nu i-a informat despre aceste lucruri. Fostul director general al Nuclearelectrica, Ioan Rotaru, ne spune că amplasamentul de la Doicești nu este autorizat. ”Autorizarea amplasamanetului de către CNCAN se face în urma depunerii unei cereri cu rezultatul studiilor referitoare la amplasament, tot ce trebuie cu privire la raza de excludere, pentru că reactorul ăsta emite o anumită cantitate de radiații și, în funcție de asta, se calculează raza de excludere. Banii de la SUA s-ar putea să fie destinați acelor studii de amplasament, pentru că studierea amplasamentului, așa cum a comunicat și Nuclearelectrica, nu a fost încă finalizată. Proiectarea și instalarea le face cel care furnizează tehnologia. Nu știm ce conține acel memorandum, pentru că este tot mai secret pe zi ce trece. Trebuie să ne spună ce s-a semnat în memorandum, că acolo este definit scopul acestei finanțări de 14 milioane de dolari. Nu sunt transparenți deloc”, ne-a declarat Ioan Rotaru, fostul director general al Nuclearelectrica.

Finlandezii, țepuiți de francezi

Faptul că SUA ne dau 14 milioane pentru mini-centralele nucleare este ca și cum cineva vrea să cumpere o mașină și cel de la care cumpără îi dă niște bani ca să cumpăre mașina, ceea ce este ciudat, susține Ioan Rotaru. Acesta a dat exemplul Cehiei, care a semnat și ea cu americanii, cu alt furnizor, dar a convenit ca întâi să se facă implementarea proiectului în SUA și abia apoi în Cehia. ”Francezii au dezvoltat un nou reactor de putere nucleară (EPR) și l-au vândut direct finlandezilor, să-l implementeze ei. Iar Finlanda a cheltuit până acum o groază de bani și nici azi, după 16 ani, nu a intrat în funcțiune. Cam așa se poate întâmpla și la noi. Întotdeauna cu noile tehnologii apar probleme, ceea ce este normal, pentru că nu ai niciun fel de siguranță că vor funcționa”, ne-a mai precizat fostul director general al Nuclearelectrica, Ioan Rotaru.

author avatar
Claudia Marcu Jurnalist
Este jurnalistă din anul 1994, absolventă a Facultății de Filosofie și Jurnalism, și a profesat la ziarele Monitorul de București, Gardianul, Cotidianul, Gândul, Ring etc., iar din 2019 până în prezent, la ziarul Național.