Seceta care a pârjolit Moldova, provocată de rachetele antigrindină

Fermierii i-au cerut ministrului Agriculturii, Petre Daea, să ia măsuri pentru contracararea uneia dintre cauzele cele mai importante ale secetei. Este vorba despre rachetele antigrindină, care, de fapt, alungă ploaia, și care folosesc doar viței de vie. Aceștia susțin că firmele îi asigură împotriva grindinei, dar nimeni nu face asigurări împotriva secetei.

Zonele apărate cu rachetele antigrindină au fost pârjolite de secetă. Fermierii spun că explozia ionilor de argint distruge gheața, dar împrăștie și norii, privând, astfel, culturile agricole de precipitații. Moldova, aflată sub ”protecția” rachetelor antigrindină, a înregistrat până acum pierderi uriașe ale culturilor, având în vedere că în zonă nu a mai plouat aproape deloc.

”Problema este cu sistemele antigrindină, care sunt montate în Vrancea. Am înțeles cum funcționează, dar, când au aruncat ionii de argint, automat au dispersat și norii, nu numai gheața, și atunci normal că nu mai plouă. Haideți să punem în balanță, ce este mai important, să ai cereale sau vie? De bine de rău, firmele de profil fac asigurări la culturile agricole împotriva grindinei, dar nu nimeni nu asigură seceta. Păi nu este mai bine să ne diminuăm cu toții riscurile? Și la vița de vie se asigură grindina”, ne-a declarat Valentin Jecu, din Buzău, reprezentant al fermierilor. Acesta arată că toată Moldova este pârjolită de secetă și că partea Buzăului, care se învecinează cu Vrancea și Brăila, este foarte grav afectată. Astfel, până la acest moment, cultura de porumb este afectată în proporție de 10%, cultura de grâu a fost afectată între 60 și 80%, iar floarea soarelui a fost afectată între 80 și 100%. ”Și vorbim despre suprafețe agricole imense care se cultivă cu cereale. Efectele secetei le-am văzut, dar ar trebui să vedem și care sunt cauzele. Putem vorbi despre schimbările climatice, dar noi cum prevenim toate lucrurile astea? I-am spus și ministrului Petre Daea că trebuie să găsim soluții ca să prevenim aceste calamități, pe termen mediu și lung. Sistemul de irigații este foarte greu de pus la punct în termen scurt, pentru că vorbim de costuri uriașe. Haideți să discutăm despre perdelele forestiere! Au fost bani europeni pentru acestea, dar nicio primărie nu a depus proiecte”, ne-a precizat Valentin Jecu.

Stare de calamitate

Fermierii au cerut Guvernului declararea urgentă a stării de calamitate în zonele afectate de secetă, pentru a împiedica executarea silită a fermierilor de către creditori. ”Starea de calamitate se poate declara și la nivel de localitate, pentru că sunt localități unde nu a plouat și culturile nu s-au făcut. Gradul de afectare a culturilor de toamnă este între 30 și 80% în județe precum Buzău, Vrancea, Vaslui, Galați, Ialomița, Călărași, Arad, precum și altele. Există însă riscul ca la culturile de porumb să nu se recolteze nimic în mai multe județe din țară. De la 1 ianuarie până în prezent a plouat cam 32 de litri pe metrul pătrat, când normalul era de peste 300 de litri. Am avut criza energetică, criza carburanților, creșterea arendei și creșterea prețurilor la inputuri. Dacă nu se recoltează nimic, fermierii nu au cu ce plăti inputurile și creditele”, ne-a spus Florin Bercu, director al Uniunii Naționale a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV).

Cerealele din Ucraina scad prețul grâului

Reprezentanții fermierilor mai semnalează faptul că prețurile la cerealele din recolta anului 2021 au scăzut din cauza faptului că traderii le-au spus că achiziționează grâu din Ucraina și că nu oferă mai mult. ”Adică au plătit cu 50 de euro mai puțin pe tona de grâu, ceea ce i-a afectat pe producătorii români. Este nevoie de o reacție mai rapidă a Guvernului. Trebuie creat cadrul legal pentru a se putea declara starea de calamitate la nivel de localitate sau de județ, cel puțin Moldova este calamitată aproape integral. România trebuie stabilească un buget de despăgubiri, apoi să notifice Comisia Europeană. Dar până se aprobă, până se emite ordonanța de urgență, durează între 4 și 6 luni, iar fermierii au nevoie de declararea stării de calamitate până la 31 iulie”, ne-a mai declarat directorul UNCSV, Florin Bercu.