Reducerile bugetare „catastrofale” ale agenției ONU pentru refugiați conduc deja la creșterea migrației către Europa.
Filippo Grandi, comisarul UNHCR, a declarat pentru Financial Times că sudanezii se îndreaptă spre Europa, în loc să rămână în Sudan sau în Ciadul vecin, unde mulți au găsit sprijin anterior.
„Reducerile bugetare care ne sunt impuse de donatori sunt catastrofale și din punctul de vedere al gestionării acestor fluxuri”, a precizat Grandi, adăugând că ignorarea evoluțiilor din țările africane este „o mare greșeală strategică”.
Bugetul UNHCR a fost micșorat drastic după ce președintele american Donald Trump a redus finanțarea țării sale de la 2 miliarde de dolari la aproximativ 390 de milioane de dolari în acest an.
Dar și țări europene – Franța, Italia și Germania – au redus sprijinul, agravând criza. Agenția ONU a renunțat la o treime din personalul său și a suspendat programe în valoare de 1,4 miliarde de dolari.
Confruntate cu un număr mare de cazuri de azil și cu un sentiment anti-imigrație în creștere, multe state din UE au încercat să externalizeze părți ale sistemelor lor de azil, inclusiv prin examinarea solicitanților în țări din afara blocului comunitar.
Astfel de sisteme, promovate de națiuni cu poziții dure precum Danemarca și Italia, au fost controversate, iar eforturile anterioare ale Regatului Unit de a înființa centre de azil în Rwanda au eșuat din cauza preocupărilor legate de drepturile omului.
Numărul persoanelor care călătoresc în Europa prin Libia a crescut recent, însă eforturile de cooperare cu autoritățile libiene și cu grupările armate rivale care controlează o parte din teritoriu au fost dificile.
UE a încheiat mai multe acorduri cu țări africane pentru a stopa imigrația. Propune trimiterea solicitanților de azil respinși la așa-numitele „centre de returnare” din țări care nu sunt țara lor de origine sau examinarea solicitanților de azil care au fost salvați pe Marea Mediterană în țările din nordul Africii, mai degrabă decât în Europa.
În 2024, UE a convenit asupra unui nou set de norme și procese pentru gestionarea migrației, denumit Migration Pact, dar punerea sa deplină în aplicare nu este prevăzută până la jumătatea anului 2026, lăsând blocul comunitar într-o perioadă de nesiguranță.