Se pregătesc restricții. Zone întregi din orașele mari, doar pentru autovehicule electrice

Noua Politică Urbană a României, asumată în PNRR ca prioritate, va aduce restricții de circulație autovehiculelor. Astfel, orașele mari vor fi obligate să stabilească zone întregi cu emisii 0, unde nu vor putea circula decât mijloace de transport în comun și autovehicule electrice. Totodată, intravilanul din mediul urban va trebui limitat, instituindu-se zone cu interdicții de construire.

Politica Urbană a României, prevăzută într-un proiect de hotărâre de guvern elaborat de Ministerul Dezvoltării, include și instituirea unor restricții de circulație. Astfel, orașele mari vor obligate să creeze zone cu emisii 0, unde să circule doar vehicule electrice, iar transportul public electric să aibă benzi dedicate.

Totodată, documentul prevede și implementarea unui număr maxim de parcări în avizarea planurilor urbanistice și autorizarea construcțiilor și o îmbunătățire a aplicării măsurilor împotriva parcării ilegale, prin consolidarea cooperării dintre operatorii de parcări, Poliția Locală și Poliția Rutieră. Problema traficului aglomerat va fi rezolvată prin densificarea rețelei de străzi către centrul urban, ceea ce înseamnă și răscumpărarea, de către autoritățile locale, a terenurilor private deținute în aceste zone.

Potrivit strategiei Politicii Urbane a României, edilii trebuie să se asigure că Planul Urbanistic General va avea în vedere ca noile clădiri să fie construite la o distanță adecvată de drum, aplicându-se regulamentul care stabilește un standard de 1,5 m lățime pentru trotuare pentru a le face disponibile tuturor, inclusiv persoanelor cu dizabilităţi.

De asemenea, orașele din România vor fi nevoite să ia măsuri adecvate de limitare a creșterii intravilanului, printre acestea numărându-se și crearea de centuri verzi și zone cu interdicție de construire.

Cresc impozitele

Soluția pentru a asigura dezvoltarea zonelor urbane va fi creșterea veniturilor din surse proprii, prin creșterea marjelor de impozitare pe proprietate și adoptarea unor surse alternative de impozitare și prin optimizarea planificării bugetare anuale, se mai arată în proiectul de hotărâre de guvern.

”Autoritățile locale ar trebui să elaboreze un plan de maximizare a veniturilor proprii, să introducă metode de finanțare inovatoare care cuprind creșterea în valoare a terenurilor – cum ar fi taxe de dezvoltare și să folosească instrumente mai potrivite pentru evaluarea valorii proprietăților, aliniate cu cele folosite de evaluatorii autorizați pentru proprietățile non-rezidențiale”, se precizează în Politica Urbană a României. În special pentru orașele în creștere, se solicită stabilirea unor obiective privind consumul de terenuri care să aibă în vedere creșterea populației și creșterea economică ca bază pentru extinderea intravilanului. Potrivit Guvernului, în ciuda faptului că populația urbană a scăzut în ultimii 25 ani, suprafața arealului construit s-a extins, iar amprenta urbană a orașelor și a localităților învecinate a continuat să crească, adesea fără o planificare coerentă. Acest lucru a cauzat dificultăți majore în gestionarea infrastructurii și a serviciilor publice dincolo de limitele administrative, inclusiv în ceea ce privește întreținerea și modernizarea drumurilor și alte servicii de bază.

Orașele în declin redevin comune

În România există la ora actuală 83 de orașe în declin, din cauza scăderii accentuate a populației și a absenței investițiilor în economia locală. Printre acestea se numără Alexandria, Călărași, Deva, Reșița, Târgu Jiu, Abrud, Adjud, Azuga, Băile Herculane, Bușteni, Mizil, Buziaș, Calafat, Câmpia Turzii, Câmpina, Câmpulung, Comarnic, Sinaia și Covasna. Strategia Guvernului, inclusă și în PNRR, prevede ca orașele aflate în declin, în care scăderea demografică persistă, să redevină comune, pentru a reduce povara fiscală. Totodată, acestea trebuie să adopte și să aplice măsuri stricte de limitare a creșterii pentru a reduce extinderea amprentei urbane.