Așa-zisul scandal din coaliție pe tema prețurilor carburanților nu mai păcălește pe nimeni. După ce și-au pasat unii altora responsabilitatea măsurilor pentru reducerea prețurilor la combustibili, acum se aude că ar fi ajuns la un consens. Consens care, culmea, nu poate fi aplicat din motive tehnice, astfel că s-a ajuns de unde s-a plecat. Circul continuă.
Narativul oficial, venit de la vârful instituțiilor care ar trebui să protejeze interesele românilor, spune că prețul carburanților în țara noastră nu este atât de mare și că ar fi, undeva, sub media din UE. Ceea ce omit să spună autoritățile este că, deși prețul benzinei, de exemplu, este aproape identic în România cu cel din Germania, salariul minim în România este 500 de euro, iar în Germania 1.600 de euro.
De la începutul creșterilor galopante ale prețurilor la carburanți, Guvernul nu a luat absolut nicio măsură. La nivel declarativ, PSD a bâiguit ceva despre reducerea accizelor, dar au sărit ca arși liberalii și discuția s-a încheiat la fel de brusc. În ultimele zile, agitația a fost extrem de mare. PSD și PNL s-au întrecut în declarații, aruncându-și responsabilitatea unii altora, de la Ministerul de Finanțe social-democrat, la Ministerul Energiei liberal. Astfel, PSD a ieșit cu soluțiile posibile de reducere a prețurilor, avansând propuneri de introducere a unui preț maximal sau de limitare a adaosului comercial. ”Intervenția Guvernului în acest domeniu nu trebuie să se facă prin instrumente fiscale, întrucât acestea sunt dificil de implementat și nu garantează reducerea prețurilor la consumatorul final. Ar fi o greșeală fundamentală ca Guvernul României să opteze pentru soluții care au eșuat deja în altă parte. Din punct de vedere procedural însă, la fel cum s-a întâmplat și în cazul plafonării prețurilor la energie electrică și gaze naturale, proiectul de act normativ trebuie inițiat de Ministerul Energiei, care răspunde în mod direct de monitorizarea pieței și a stocurilor de carburanți”, a transmis PSD.
Mingea, în terenul lui Câciu
De cealaltă parte, liberalii i-au cerut ministrului de Finanțe, Adrian Câciu, să analizeze pârghiile prin care poate să acţioneze pentru a induce o scădere a preţului de la pompă. Reprezentanții PNL au susținut că ar exista mai multe pârghii fiscale în acest sens. Creşterea preţului carburanţilor poate fi temperată prin măsuri fiscale. ”Ministerul Finanţelor trebuie să analizeze pârghiile prin care poate să acţioneze pentru a induce o scădere a preţului de la pompă. În paralel, este nevoie de analize din partea Consiliului Concurenţei şi a ANPC. Însă Guvernul, în urma acestor rapoarte, poate interveni asupra preţului numai prin intermediul Ministerului Finanţelor, fie că vorbim de reducerea accizelor, a TVA, impozitarea profitului sau plafonarea preţurilor. Sunt măsuri ce ţin de fiscalitate, nu de producţie, nu de calitatea serviciilor”, au precizat liberalii.
Mințile luminate s-au blocat
Când, în sfârșit, s-a așezat la masa discuțiilor serioase, care vizau scăderea cu un leu a prețurilor la combustibili, coaliția guvernamentală s-a blocat. Mințile luminate și-au dat seama că nu puteau să scadă prețul și la motorină, pentru că se importă 25% din necesarul intern. Cea mai simplă soluție, așa cum s-a și vehiculat și așa cum a anunțat, anterior, Bulgaria, ar fi alocarea unei cote fixe de carburant pentru fiecare șofer, cu un preț subvenționat, pe perioada crizei. Iar bani, cu siguranță, sunt, având în vedere larghețea cu care se aruncă miliarde de euro din buget pentru ajutorarea Ucrainei sau pentru vaccinurile Covid pe care nu le folosește nimeni.