Benefciarii programului ”Prima casă” sau ”Noua casă” vor putea și ei solicita darea în plată a imobilului, în cazul imposibilității achitării ratelor, potrivit unui proiect al parlamentarilor PSD. Inițiatorii actului normativ arată că, din cauza dobânzii variabile, ratele la creditele ipotecare au crescut cu peste 50%, astfel că foarte mulți dintre cei care au accesat credite sunt nevoiți să renunțe la locuințele cumpărate.
Situația dramatică în care se află marea majoritate a celor care au accesat credite pentru locuințe îmi amintește de o glumă amară care circula în primul an de după revoluție. ”1990: Dați pământul înapoi țăranilor! 1991: Dați pămânul înapoi, țăranilor!”. Cam așa se întâmplă și acum. După ce statul le-a facilitat cumpărarea de locuințe, în special tinerilor, prin garantarea creditelor în programele de genul ”Prima casă” sau ”Noua casă”, același stat s-a trezit că trebuie să acopere tot mai multe garanții, după executările silite pentru neplata ratelor. Prinși în capcana dobânzilor variabile, condiție impusă de bănci pentru accesarea creditelor ipotecare, românii s-au trezit că ratele care creșteau necontrolat, ajungându-se la majorări de peste 50% ale acestora. Fiindcă Legea dării în plată i-a exclus pe tinerii care participau la programul ”Prima casă”, iar aceștia s-au trezit nu numai că sunt executați silit și li se iau casele, ci că mai rămân și datori. Instituirea dării în plată s-a făcut după catastrofa creditelor luate înaintea crizei din 2009, când zeci de mii de cetățeni s-au trezit aruncați în stradă, dar și datori vânduți la bănci, pentru că valoarea proprietăților scăzuse dramatic. Și, cum în România băncile nu împart riscurile cu clienții, ci le transferă integral acestora din urmă, rețeta dezastrului a funcționat perfect. În principiu, Legea dării în plată a fost un lucru bun, pentru că îți lăsa posibilitatea să-i dai băncii casa și să te muți înapoi, cu chirie, fără să mai ai datorii. Anii în care ai plătit ratele, adică mai mult dobânzile, sunt însă pierduți, mai ales că rata pe o lună valora cam cât trei sau patru chirii. Dar totul pare făcut pentru a descuraja dorința de a deține, în proprietate, o locuință.
Miloșii de la PSD
Indignați de creșterea abruptă a ratelor pentru credite, parlamentarii PSD au propus extinderea dării în plată și pentru amărâții care și-au luat locuințe prin programele ”Prima casă” și ”Noua casă”, ca să nu mai fie discriminare. Adică să poată da și ei casele înapoi, ca și ceilalți debitori care au intrat în incapacitate de plată, tocmai din cauza politicii bancare a dobânzilor uriașe din România, unică la nivel european. Problema reală este că statul își recunoaște, astfel, eșecul în sprijinirea tinerilor cu aceste programe ineficiente, atâta timp cât băncile străine din țara noastră urmăresc mai degrabă falimentul persoanelor fizice și juridice, decât creșterea nivelului de trai și dezvoltarea. Prima și noua casă au fost la fel de încununate de succes ca și locuințele ANL, ratele pentru cumpărarea acestora fiind atât de mari, încât doar cei cu foarte mulți bani și le puteau permite. Garantarea creditelor pentru locuințe, în principal pentru tinerii aflați la început de drum, nu rezolvă nimic. În fapt, singurul program, viabil și benefic cu adevărat, a fost cel cu creditele cu dobânda subvenționată de CEC, în care tinerii și familiile cu vârste sub 35 de ani și-au putut accesa credite ipotecare cu o dobândă infimă.
Evoluție explozivă
Potrivit parlamentarilor PSD, urmare a evoluţiei explozive a celor doi indici monetari, IRCC şi ROBOR, obligaţia de plată lunară a debitorilor beneficiari ai programului Noua Casă a înregistrat o creştere de peste 50%, iar această creştere a pragurilor valorice a fost menţinută pe o perioadă de cel puţin 6 luni. ”Este complet discriminatorie excluderea acestei categorii de debitori din categoria de beneficiari ai reglementării privind darea în plată. În mod evident, o creştere a ratei cu peste 50% reprezintă un risc supraadăugat, depăşind cu mult ceea ce un debitor ar fi putut să prevadă la momentul încheierii contractului de credit (fie el şi beneficiar al programului Prima Casă, devenit ulterior Noua Casă), şi totodată, o situaţie clară de impreviziune, aşa cum legiuitorul a definit-o în Legea 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite”, se arată în expunerea de motive a proiectului legislativ.