Se anunță marea anvelopare. Contribuțiile proprietarilor de apartamente devin simbolice

Guvernul a decis să scadă contribuția pentru reabilitarea termică a clădirilor pentru proprietarii apartamentelor de la 20% la circa 2%. Măsura a fost luată din cauza numărului redus de proiecte de finanțare, pe fondul costurilor prea mari pentru populație. Deși ar părea că începe marea anvelopare a blocurilor, problemele sunt multiple, printre cele mai importante fiind și cea a banilor, care trebuie dați de la bugetul de stat.

Modul haotic în care s-au făcut anvelopările și, mai ales, inechitatea care s-a creat în diferite orașe, în care unii au beneficiat de gratuitate totală la aceste lucrări, iar alții au fost nevoiți să suporte integral costurile, își arată azi consecințele. Numărul de blocuri reabilitate termic este infim, cu toate programele cu finanțare europeană anunțate.

Pentru românii cu venituri modeste, chiar și contribuția de 20% din valoarea lucrărilor era o sumă insuportabilă, sumă care, de anul trecut, din cauza exploziei prețurilor la materialele de construcție, s-a majorat semnificativ. De teamă să nu piardă fondurile europene, Guvernul a decis să reducă la 2% contribuția proprietarilor de apartamente, însă, potrivit președintelui Ligii Habitat, Mihai Mereuță, ordonanța de urgență a fost dată, mai degrabă, pentru proiectele în curs de execuție sau deja executate. ”Chiar și așa, asociațiile de proprietari trebuie să se ducă la autoritățile locale și să depună proiectele, pentru că există șanse să beneficieze de aceste facilități”, ne spune Mihai Mereuță, președintele Ligii Habitat. Pe de altă parte, vicepreședintele Ligii Habitat, Petru Olariu, consideră că marea anvelopare nu este posibilă, din cauza faptului că nu există îndeajuns de multe firme de construcții care să realizeze astfel de lucrări. Cea mai stringentă problemă este, însă, cea a finanțării, pentru că statul va trebui să contribuie cu 95% din sumă și abia ulterior, după finalizarea lucrărilor, să trimită cereri de rambursare la UE. Și, în condițiile unui buget de austeritate în 2023, este greu de presupus că finanțările vor funcționa altfel decât pe principiul primul venit-primul servit.

3% din sumă, suportată de primării

Potrivit Guvernului, continuarea aplicării mecanismului de finanțare reglementat prin Ordonanța de urgență a Guvernului 18/2009, în cadrul programelor finanțate în perioada 2021-2027 prin Politica de Coeziune, va crea blocaje majore în implementare, având în vedere atât imposibilitatea bugetelor locale de a susține în proporție de 40% costurile investițiilor, cât și alternativa acestora de a accesa fondurile disponibile prin PNRR, fără nicio contribuție proprie. Astfel, noua ordonanță prevede că 90% din valoarea lucrărilor de reabilitare provin din fondurile europene nerambursabile și din alocații de la bugetul de stat, în limita fondurilor aprobate anual cu această destinație în bugetul programelor, conform ratei de cofinanțare stabilite prin deciziile Comisiei Europene de aprobare a programelor, 5%, din alocații de la bugetul de stat în limita sumelor prevăzute cu această destinație în bugetul Ministerului Finanțelor, reprezentând contribuție suplimentară de la bugetul de stat, și  5%, din fonduri aprobate anual cu această destinație în bugetele locale și/sau din alte surse legal constituite, precum și din fondul de reparații al asociațiilor de proprietari și/sau din alte surse legal constituite. Cota de contribuție proprie a autorităților administrației publice locale se stabilește pe baza documentelor procedurale specifice implementării programelor și nu poate depăși 3%, arată Executivul.

Sărăcie energetică

Contextul liberalizării pieței energiei a generat o creștere record a prețurilor, susține Guvernul. Acest fapt, combinat cu veniturile mici, lipsa unor standarde de performanță energetică a construcțiilor în ultimele decenii, consumul ridicat de energie pentru întreținerea acestor locuințe deficitare calitativ și traiul populației în locuințe ineficiente din perspectivă energetică determină forme de vulnerabilitate în fața transformărilor economice, ceea ce conduce către un risc real ca multe familii să se confrunte cu sărăcia energetică. ”Sărăcia energetică afectează, în principal, familiile care deja se confruntă cu probleme de ordin financiar, ceea ce poate determina creșterea disparităților sociale existente. Astfel, accesul la finanțare pentru renovarea clădirilor reprezintă un instrument esențial pentru a rezolva problema sărăciei energetice, cu beneficii asupra calității vieții și asupra bugetului consumatorilor vulnerabili”, se precizează în expunerea de motive a ordonanței de urgență.