Școala în pandemie. Medicul Virgil Musta, sfaturi pentru începutul de an școlar

Medicul Virgil Musta, de la Spitalul de Boli Infecţioase „Victor Babeş” din Timişoara, este de părere că ar fi bine ca elevii să revină la şcoală, însă recomandă precauţie şi concentrare pe prevenirea formelor grave de boală atât la copii, cât şi la familiile acestora.

Potrivit medicului, într-un studiu efectuat pe 70.000 cazuri de persoane infectate cu Sars Cov-2, s-a observat că doar 1,3% dintre acestea au fost copii iar dintre ei, doar 30% au necesitat internare, ceea ce reprezintă 0,4%,din totalul cazurilor, majoritatea fiind forme asimptomatice și ușoare. Dintre copiii pozitivi, doar 1,7% au necesitat internare în secția de ATI.

„Conform studiilor și observațiilor noastre de până acum, numărul copiilor depistați pozitiv cu Sars CoV-2 a fost într-adevăr mult mai mic comparativ cu cel al adulților, foarte puțini dintre ei făcând forme mai grave, în special cei care aveau deja alte probleme de sănătate precum malformații congenitale, diabet zaharat, obezitate etc. Marea majoritate a formelor la copii sunt asimptomatice sau minim simptomatice, ceea ce face foarte dificil depistarea copiilor pozitivi. În același timp, copiii care au contactat virusul îl pot transmite mai departe, în familie sau la alte persoane cu care intră în contact, iar dacă aceste persoane sunt mai vulnerabile, pot dezvolta forme grave”, afirmă Virgil Musta, potrivit Mediafax.

Cele 13 reguli de bază la revenirea în şcoli

Medicul Virgil Musta consideră că este bine ca elevii să revină la școală (cu condiția să nu existe o explozie a pandemiei până atunci sau ulterior), dar pentru că va fi foarte dificil de ţinut sub control contaminarea, va fi necesară concentrarea pe prevenirea formelor grave de boală, atât la copii, cât și la familiile acestora. Acesta propune câteva măsuri ce ar trebui foarte strict asumate și respectate:

1. Un rol esenţial al părinţilor în triajul epidemiologic zilnic. 
2. Cursul online pentru copiii care sunt mai vulnerabili și mai predispuși la a face eventuale forme grave – copiii care au deja alte probleme de sănătate precum malformații congenitale, diabet zaharat, obezitate etc.
3. Cursuri online pentru copiii care au contact direct în familie cu persoane adulte vulnerabile, cărora le-ar putea transmite virusul, iar aceștia ar putea dezvolta forme grave (bătrâni, diabetici, cardiaci etc.). În cazul în care părinţii îi trimit la școală, ar trebui să reducă acasă contactul copiilor cu aceste categorii de persoane.
4. Educarea de către părinți și profesori a copiilor pentru a înțelege şi accepta măsurile de bază pentru prevenție, dar și pentru eventuala recunoaștere a unor posibile simptome ale infectării cu noul coronavirus. Această educare trebuie făcută pe limbajul lor, specific fiecărei vârste (la fel, pe baza unui ghid recomandat).
5. Urmărirea de către părinți a respectării măsurilor de protejare a copiilor și când nu sunt la școală (evitarea locurilor aglomerate, purtarea măștilor și igiena permanentă a mâinilor) pentru a nu se contamina în comunitate.
6. Organizarea şcolilor astfel încât să evite activitățile cu risc epidemiologic crescut.
7. Evitarea în şcoli a supra-aglomerării claselor.
8. Dezinfectarea zilnică a claselor, cât și asigurarea posibilităţii spălării pe mâini a copiilor.
9. Aerisirea claselor, în pauze.
10. Cunoaşterea foarte bună de către cadrele didactice a posibilelor simptome pentru covid-19 pentru ca aceastea să nu vină la școală dacă le constată.
11. Păstrarea de către profesori a distanței de 2 m față de elevi purtarea măştii în timpul orelor, cât și în interiorul școlii, în general.
12. Existenţa, în fiecare şcoală, a unui regulament de ordine interioară dedicat masurilor covid-19, semnat și respectat de profesori și elevi, precum și un regulament asumat și de părinți.
13. O comunicare permanentă, deschisă și constructivă între profesori, părinți și elevi pentru informare, consultare şi decizii.

„Toate cele de mai sus sunt, bineînțeles, doar recomandări, dar cred că esențial este să se analizeze bine fiecare potențial risc și să se găsească punctual, împreună, cele mai bune soluții, între profesori, părinți și elevi, printr-o comunicare constructivă permanentă”, declară medicul Virgil Musta.