Sclavagismul la locul de muncă, legiferat de Guvern

Ordonanța Guvernului care schimbă Codul Muncii scoate, efectiv, fișa postului din contractul individual de muncă, fapt care va deschide calea abuzurilor față de salariați, atrag atenția sindicatele. Practic, orice angajat riscă să i se ceară prestarea de activități care nu au nicio legătură cu pregătirea profesională și cu postul pe care a fost încadrat, transformându-l într-un sclav al patronilor.

Un inginer poate fi pus de patron să spele toaletele, un economist poate fi trimis la curățătorie să ridice hainele șefului sau unui mecanic auto i se poate solicita să tundă iarba prin curte și să măture trotuarele. Par cazuri absurde, însă acestea devin foarte posibile după ce Guvernul a desființat fișa postului, în numele unei false simplificări a relațiilor de muncă. Astfel că oricine se poate trezi că s-a angajat pe un post corespunzător pregătirii sale teoretice și profesionale și, de fapt, să efectueze cu totul și cu totul alte activități. Blocul Național Sindical a sesizat deja instituția Avocatului Poporului, cu privire la încălcarea drepturilor salariaților, dar și a Constituției de către Guvern. ”O reglementare care permite ca din Contractul individual de muncă să lipsească Fișa postului, cea care detaliază însăși munca pe care lucrătorul trebuie să o presteze în schimbul salariului primit, lipsește de orice fel de predictibilitate relația de muncă și permite angajatorului să impună lucrătorului sarcini care să exceadă muncii la care lucrătorul a dorit să se angajeze prin voința sa. Apreciem că în situația în care lucrătorul nu este informat, iar părțile nu stabilesc explicit prin contractul de muncă încheiat care sunt atribuțiile detaliate ale profesiei/meseriei/ocupației la care lucrătorul se angajează, respectiv obiectul muncii prestate detaliat în fișa postului, suntem în situația în care este pusă în discuție însăși esența prevederii Constituției de la art.41, alin.(1), dispoziția constituțională reglementând dreptul lucrătorului la muncă și la libera alegere a profesiei, meseriei sau ocupației, precum și a locului de muncă”, se arată în sesizarea Blocului Național Sindical trimisă Avocatului Poporului.

Liber la ore de muncă neplătite

Sindicaliștii semnalează că modificarea în mod unilateral de către angajator a modului de organizare a muncii, în lipsa unei prevederi contractuale concrete, creează o vulnerabilitate suplimentară în ce privește capacitatea Inspecției Muncii de a verifica programul de muncă și timpul de muncă, precum și a sarcinilor impuse angajatului. ”Avem indicii din ce în ce mai multe de depășire a programului de muncă și de executare de ore suplimentare necontorizate și neplătite, incusiv dincolo de limita prevăzută maximal de lege. O astfel de modificare nu face altceva decât să încurajeze munca la negru sau la gri, să determine o suprasolicitare a lucrătorului și să determine, în cele din urmă, fenomenul de <<burn out>> ca un fenomen de masă în rândul lucrătorilor, cu consecințe pe termen lung asupra stării de sănătate”, mai arată BNS.

Semnătura electronică lasă angajatul fără protecție

Introducerea semnăturii electronice avansate în domeniul relațiilor de muncă, prin OUG 36/2021, este considerată aberantă și creatoare de prejudicii pentru angajat. Sindicaliștii de la BNS susțin că justificarea simplificării relațiilor de muncă nu are nicio legătură cu realitatea, având în vedere faptul că semnătura electronică va genera o vulnerabilitate a relației de muncă, o fragilizare a protecției lucrătorului în relația de muncă și o slăbire semnificativă a capacității Inspecției Muncii de a identifica și sancționa încălcarea drepturilor lucrătorilor.