Este sărbătoare mare sâmbătă, 14 septembrie, pentru creştinii ortodocşi. Această zi este marcată prin post deoarece ne aduce aminte de patimile si moartea Mantuitorului Isus Hristos.
Este a doua sărbătoare importantă din această lună, după Nașterea Fecioarei Maria, pe 8 septembrie.
Ce înseamnă Înălțarea Sfintei Cruci
Înălțarea Sfintei Cruci sau Ziua Crucii marchează și două evenimente: Aflarea Crucii și înălțarea ei în fața poporului de către episcopul Macarie al Ierusalimului, la 14 septembrie 335, și aducerea Sfintei Cruci de la perşi, în anul 629, în vremea împăratului bizantin Heraclius, care a aşezat-o în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim.
Post aspru
Cel mai urmat obicei de sărbătoarea Înălțarea Sfintei Cruci este acela de a ține post negru, deoarece ziua este prăznuită în amitirea patimilor lui Hristos pe Golgota.
Preoții recomandă postul pentru a ne aduce aminte de durerea și Moartea Domnului. Crucea a devenit un simbol al victoriei asupra morții și păcatului.
În Ziua Înălțării Sfintei Cruci se citește în biserică Sfânta Liturghie Evanghelia din Vinerea Mare, în care este prezentată toată durerea de pe Golgota. Însă, persoanele care nu pot ține post aspru, sunt îndemnate să se roage și să se abțină de la anumite mâncăruri de dulce.
Tradiții și superstiții
În această zi se strâng ultimele plante de leac (boz, micșunele, mătrăgună, năvalnic). ), care sunt duse, împreună cu buchet de flori și busuioc, la biserică, pentru a fi puse în jurul crucii și a fi sfințite. Acestea se pătrează apoi în case, la icoane, pentru a fi folosite la vindecarea bolilor și împotriva farmecelor.
Busuiocul sfinţit de Ziua Crucii se pune în vasele de apă ale păsărilor pentru a le feri de boli, în cada fetelor, pentru a nu le cădea părul, şi la streşinile caselor, pentru a le feri de rele.