România şi Bulgaria se află în topul țărilor în ceea ce privește persoanele aflate în risc de sărăcie care nu-și pot permite o masă adecvată.
Aşadar, noi şi vecinii noştri de la sud de Dunăre nu ne permitem o masă adecvată.
Ce alimente lipsesc din coşul zilnic?
Specialiștii arată că aproximativ 8,3% din populaţia Uniunii Europene nu îşi permitea în 2022 o masă care să conţină carne, peşte sau echivalentul vegetal odată la două zile, în creştere cu un punct procentual faţă de situaţia din 2021.
Mai mult, în rândul persoanelor aflate în risc de sărăcie, ponderea celor din UE care nu îşi permiteau o masă adecvată era de 19,7% în 2022, în creştere cu 2,2 puncte procentuale comparativ cu situaţia din 2021.
Cum se calculează deprivarea materială?
Capacitatea de a-și permite o masă cu carne, pui, pește sau echivalent vegetarian la fiecare două zile se numără printre elementele observate la nivelul gospodăriei pentru a calcula rata de deprivare materială și socială severă.
Acesta este unul dintre indicatorii principali ai Pilonului european al drepturilor sociale – Tabloul de bord social al indicatorilor.
Când vine vorba de populaţia totală, 22,1% dintre români nu îşi permiteau în 2022 o masă adecvată, acesta fiind cel mai mare procent din UE, faţă de doar 1,4% dintre irlandezi.
Ma f ute cineva in c ur?
ce prost esti🤣😂😃
Te-n curpe ma-ta domnu’ cenzor,ce-am scris eu cu condenscendenta cenzurasi.Iar ce-a screis mai sus obsedatul trivial, lasasi.
„Material deprivation” se traduce in Limba Noastra prin „saracire materiala” nu prin „deprivare materiala” intrucit „a depriva” nici macar nu exista in Dictionar. Io cind am citit „deprivare” am crezut ca e vorba de „depravare” … Ziaristii si Jurnalistii din ROMANIA sint „depravati din punct de vedere lingvistic” sau cine stie or fi, probabil, „deprivati” din punct de vedere lingvistic…
Fabulos nickname v-ati ales! Si se vede ca nu ati trecut degeaba prin scoala. Aveti si un stil caustic. Felicitari!