Bătălia pentru blocarea vânzării companiilor strategice românești este departe de a se fi încheiat. După ce Guvernul a aprobat un proiect de lege care abroga interdicția de vânzare a acțiunilor societăților cu capital integral sau majoritar de stat, parlamentarii au depus la Senat un act normativ care interzice timp de 5 ani vânzarea activelor companiilor românești.
Salvarea companiilor românești de la vânzarea lor pe nimic ar putea veni chiar de la parlamentari. Lupta de anul trecut pentru impunerea legii care interzicea, timp de doi ani, vânzarea activelor și acțiunilor statului la companiile românești a fost una acerbă. Întoarsă și de la Cotroceni, legea a reușit să apară totuși în Monitorul Oficial.
Imediat, Ludovic Orban a emis o ordonanță care permitea însă vânzarea activelor acestor societăți. La începutul lunii trecute, Guvernul Cîțu e aprobat un proiect de lege care abroga, integral, interdicțiile de vânzare ale companiilor românești. În Parlament a fost însă depus un alt proiect de lege care interzice nu pe doi ani, ci pe cinci ani vânzarea activelor societăților cu capital de stat. ”După anul 1989 au fost privatizate 7.726 de companii, iar rata de succes este mai mică de 25%, Adică mai puțin de 25% din companiile privatizate mai sunt în viață. Efectul social al acestui fenomen este pierderea a două milioane de locuri de muncă. Eșecul privatizărilor în România este din cauza corupției guvernelor din ultimii 30 de ani, a momentului ales, dar și a formei aleasă de stat, respectiv vânzare directă. Trebuie elaborată o Strategie Națională de menținere a portofoliului statului la companiile strategice și de maximizare a participațiilor statului la o serie de companii care trebuie declarate companii de siguranță națională. Pe perioada pandemiei și perioada imediată post pandemie prețurile scad, piața nu funcționează la parametri optimi și riscăm ca avuția națională să fie vândut la prețuri derizorii, fapt care ne va aduce în situația de a pierde controlul statului în domenii strategice, de siguranță națională”, se arată în expunerea de motive a proiectului Legii privind interzicerea înstrăinării activelor statului pe perioada pandemiei Covid-19 și o perioadă determinată post-pandemie.
Pandemia mai durează
Inițiatorii proiectului legislativ consideră necesară declanșarea unui referendum național prin care cetățenii să fie întrebați dacă doresc înstrăinarea activelor ori privatizarea Hidroelectrica, CEC Bank, Tarom, Poșta Română, CFR Marfă, Portul Constanța, Romgaz, CFR Călători, Transgaz, Nuclearelectrica, Compania Națională Aeroporturi, etc. Senatorii și deputații reglementează prin lege suspendarea înstrăinării activelor pe o perioada de 5 ani pentru ca, în ipoteza vânzării activelor, acestea vor micșora valoarea acelor companii care vor rămâne doar un nume pe o simplă bucată de hârtie. ”Nu sunt semnale că pandemia se apropie de sfârșit, din contră, se pare că mutațiile virusului SarsCov-2 vor determina prelungirea pandemiei mult timp de acum încolo. Față de această situație se impune dezbaterea acestei propuneri legislative în procedură de urgență, odată cu reexaminarea legii de respingere a Ordonanței de Urgență 166/2020 care modifică într-un mod neconstituțional, peste votul Parlamentului, Legea 173/2020”, susțin inițiatorii proiectului de act normativ.
Reglementarea interdicțiilor, un drept al legiuitorului
Parlamentarii arată că, în sistemul constituțional român, regula este aceea că Guvernul nu dispune de dreptul de reglementare primară a relațiilor sociale, ci doar de dreptul a adopta legislația secundară. În opinia acestora, reglementarea interdicției de înstrăinare a participațiilor statului este atributul suveran al legiuitorului, care, exercitând competența constituțională consacrata de art. 61 alin. (1), a acționat în interiorul marjei proprii de apreciere și a stabilit dispoziții legale care constituie expresia politicii statului în materie de privatizare pentru următorii 5 ani. ”Măsura legislativă are ca finalitate tocmai evitarea pierderilor patrimoniale pe care statul le-ar putea suferi în ipoteza în care acesta ar înstrăina în această perioadă activele pe care le deține la diferitele entități economice”, se precizează în motivarea proiectului de lege.