S-a rupt lanțul de iubire. Moldovenii, respinși pe bandă rulantă la intrarea în România

România s-a aflat în topul statelor care au refuzat anul trecut intrarea în țară a cetățenilor din țările terțe, la frontierele terestre. Culmea este că cei mai mulți refuzați sunt din Republica Moldova, 3.000 de cetățeni, din Ucraina fiind împiedicați să intre în țară doar 510. Cei mai mulți ucraineni au primit interdicție de a intra pe teritoriul unui stat UE din partea Poloniei și Ungariei. În total, în 2023, 18.325 de ucraineni au fost împiedicați să ajungă în UE, numărul rușilor care au primit un astfel de refuz fiind de doar 8.255.

Moldova europeană despre care tot vorbește Maia Sandu nu este chiar atât de europeană, cetățenii având parte de tratamentele dedicate statelor din afara UE. Cele mai multe refuzuri au primit însă la intrarea în România, unde 3.000 de moldoveni au fost întorși acasă. Pe locurile următoare la refuzuri de cetățeni moldoveni s-au situat Estonia, cu 2.370, Ungaria, cu 2.015, și Letonia, cu 820, potrivit datelor publicate de Eurostat. În 2023, aproape 118.935 de cetățeni din afara UE au fost refuzați la intrarea în UE la una dintre granițele sale externe.

Aproape un sfert din numărul total de refuzuri au fost înregistrate în Polonia (12,5%) și în Ungaria (10,6%). În total, cele opt state membre ale UE care au înregistrat cel mai mare număr de cetățeni din afara UE au refuzat intrarea în UE  au fost Polonia (14.850), Ungaria (12.575), Croația (10.900), Irlanda (7.405), Grecia (7.270), Spania (7.250), Bulgaria (7.230) și România (7.155), aceștia reprezentând aproape două treimi (62,8%) din numărul total de refuzați intrarea în UE în 2023.

S-au săturat de ucraineni

Cel mai mare număr de refuzuri la intrarea în UE în 2023 a fost pentru ucraineni (18.325), urmați de albanezi (13.845), moldoveni (9.795), ruși (8.255) și turci (7.365). Cetățenii ucraineni cărora li s-a refuzat intrarea în UE au încercat în principal să treacă granițele terestre cu Polonia și Ungaria și, într-o măsură mai mică, cu România și Slovacia. Majoritatea cetățenilor albanezi li s-a refuzat intrarea la granițele terestre croate, maghiare sau grecești sau la granițele maritime și aeriene italiene. Majoritatea moldovenilor li s-a refuzat intrarea la frontierele terestre române, maghiare, letone sau poloneze.

Aproape 50% din refuzurile de intrare în țările UE au rezultat din absența unei vize sau a unui permis de ședere valabil sau fără un scop și condiții de ședere justificate. Principalele motive pentru refuzul de intrare în UE pentru ucraineni în 2023 au fost „persoanele au stat deja 3 luni într-o perioadă de 6 luni” (40,4 %) și „fără valabilitate viză sau permis de ședere” (23,7 %). Cetăţenilor moldoveni li s-a refuzat intrarea din motivele „scopul şi condiţiile de şedere nejustificate” (38,8%) şi „a fost emisă o alertă” (30,3%).

Returnări forțate

Anul trecut, în UE au fost emise 484.160 de ordine de plecare pentru cetățenii din afara UE, cu 3,8% mai mult decât în ​​2022. Franța a emis cel mai mare număr de ordine de plecare (137.730), urmată de Spania (64.260) și Germania (44.620). Comparativ, România  a emis 7.245 de astfel de ordine. Cel mai mare număr de ordine de părăsire a unui teritoriu al unei țări UE în 2023 a fost emis cetățenilor din Maroc (49.260), Algeria (38.145) și Afganistan (23.475). 43,1% dintre returnări au vizat persoane care au părăsit teritoriul voluntar, în timp ce 56,9% au fost returnări forțate. În Germania, Ungaria și Italia, toate returnările raportate au fost returnări forțate, în timp ce în Danemarca, Letonia și Lituania returnările voluntare au reprezentat mai mult de 90% din toate returnările. În 2023, 1.265.350 de cetățeni din afara UE au fost prezenți ilegal în UE, o creștere de 12,9% față de 2022. Germania a raportat cel mai mare număr de cetățeni din afara UE prezenți ilegal (263.670), urmată de Italia (194.750) și Ungaria (159.780). Țările în care numărul cetățenilor din afara UE constatați a fi prezenți ilegal la o mie de locuitori a fost cel mai mare sunt Irlanda (28,9), Cehia (17,6), Suedia (16,6) și Polonia (11,0). Germania (0,9), Grecia (0,7), Estonia (0,4), România (0,4), Croația (0,3), Letonia (0,2), Austria (0,2) și Luxemburg (0,2).