S-a fâsâit plata medicilor în funcție de performanță. Rafila inventează o indemnizație de merit doar pe hârtie

Ca să bifeze un jalon din PNRR, care impunea un sistem diferențiat de plată a performanței profesionale medicale, Alexandru Rafila a inventat o indemnizație de merit pentru personal. Aceasta nu poate depăși, anual, suma de 24.300 lei și se poate acorda, fără a fi obligatoriu, din veniturile proprii ale spitalelor, care nu reușesc să-și acopere nici propriile cheltuieli. Ca să mai atenueze șocul existenței indemnizației doar pe hârtie, ministrul a dat voie autorităților locale să finanțeze spitalele în acest scop, în condițiile și acestea au bugete falimentare.

Plata medicilor în funcție de performanță s-a tot vehiculat în spațiul public, fiind propusă de mai multe ori, dar tot de atâtea ori ignorată. Ultimul care a insistat pe această idee a fost ministrul Sănătății, Alexandru Rafila.

Pe principiul că nu poți plăti cu aceeași bani un medic care face o intervenție chirurgicală simplă poate de două ori pe săptămână și un medic care are mai multe intervenții complexe pe săptămână. Sau nu poți da același salariu unui medic cu performanțe mediocre ca al unui medic excepțional, cu adresabilitate extrem de ridicată. Este insultător chiar pentru corpul medical și ar fi intolerabil dacă s-ar tăia și plățile informale. Pentru că deja nivelul de salarizare, la medici cel puțin, a ajuns foarte sus, m-aș fi gândit că se va face o diferențiere la salarii, în sensul unor salarii foarte mari pentru medicii performanți și salarii ceva mai reduse pentru cei fără performanțe notabile. Evident că nici vorbă de așa ceva.

Ministrul Alexandru Rafila a emis un proiect de ordin prin care instituie o indemnizație de merit, care să recompenseze performanța. Aceasta este opțională, adică dacă spitalul are bani, și sigur nu are, o dă, dacă nu, nimeni nu vede un leu în plus. Ca să nu pară chiar așa, doar pe hârtie, indemnizația mai poate fi finanțată și de către autoritățile locale, care sunt și ele datoare vândute și cu bugetele praf. Indemnizația nu poate depăși 24.300 de lei pe an pentru o persoană, dar chiar și așa sumele necesare ar fi foarte mari.

Era doar pentru bifarea jalonului

În fapt, după cum se explică ministrul Sănătății, proiectul de ordin urnărește doar bifarea unui jalon din PNRR, care cerea introducerea unui sistem diferențiat de recunoaștere și recompensare a performanței profesionale a personalului medico-sanitar. În prezent, sistemul de sănătate publică din România nu dispune de un mecanism eficient și structurat de monitorizare a performanței la nivelul spitalului, al ambulatoriilor integrate și al personalului de specialitate medico-sanitar, se arată în proiectul de act normativ. Indicatorii de performanță care ar trebui să reflecte calitatea actului medical și eficiența serviciilor oferite pacienților nu sunt colectați, analizați și utilizați în luarea deciziilor de management, ceea ce face ca spitalele să funcționeze în absența unui model bazat pe date concrete.

”Această lipsă de monitorizare sistematică conduce la o serie de probleme structurale care afectează atât calitatea serviciilor medicale, cât și moralul personalului sanitar.  Deciziile de management sunt luate în lipsa unor indicatori obiectivi, ceea ce face imposibilă intervenția eficientă acolo unde există probleme de calitate sau ineficiență în utilizarea resurselor. Spitalele publice funcționează într-un model închis, fără presiunea performanței, ceea ce le face să fie rezistente la schimbare și la implementarea unor soluții inovatoare pentru creșterea calității îngrijirii pacienților”, susține ministrul Sănătății, Alexandru Rafila.

Salarii uniforme

Ministrul a constatat că nu există diferențiere salarială în funcție de performanță, ceea ce înseamnă că medicii și asistenții medicali sunt remunerați uniform, indiferent de calitatea actului medical sau de implicarea lor în activitatea clinică și de îmbunătățire a proceselor medicale. Aceasta creează o lipsă de motivație profesională, care afectează productivitatea și dorința de progres în rândul cadrelor medicale.

”Lipsa unui sistem de recompensare a performanței determină și o stagnare în dezvoltarea profesională a personalului medical. Fără un mecanism clar care să stimuleze implicarea în activități suplimentare de educație medicală continuă, cercetare sau îmbunătățire a protocoalelor de tratament, multe cadre medicale aleg să se limiteze la un nivel minim de efort, suficient doar pentru a-și îndeplini obligațiile de bază”, mai precizează ministrul Sănătății, Alexandru Rafila.