Europenii trebuie să strângă și anul acesta cureaua la consumul de gaze, a decis Consiliul Uniunii Europene. De la 60 de miliarde de mc de gaze naturale importate din Rusia în 2022, UE anunță că nu va primi mai mult de 20 miliarde de mc, în principal din cauza actului de sabotaj la conductele Nord Stream, existând un risc major ca în Uniune să apară deficite de gaze în iarna 2023-2024. Mai mult, riscul va fi exacerbat și de revenirea cererii asiatice de gaze naturale lichefiate (GNL), care reduce disponibilitatea gazelor pe piața mondială.
România a redus consumul de gaze anul trecut cu circa 25%, depășind obligativitatea impusă de UE, de 15%, în condițiile în care țara noastră este al doilea producător de gaze din Uniune. Consiliul Uniunii Europene a decis însă ca și în acest an statele membre să strângă cureaua și să consume mai puține gaze, dat fiind că se anunță o criză majoră în acest sector. În prezent, 12 state UE au declanșat starea de alertă în ce privește aprovizionarea cu gaze.
Potrivit Consiliului Uniunii Europene, din cauza scăderii semnificative, în ultimul an, a importurilor de gaze prin gazoducte din Rusia, capacitatea Uniunii de a reconstitui stocurile este în prezent redusă în mod considerabil, inclusiv în comparație cu situația din vara anului 2022. ”Deși criza energetică a început în 2022, Uniunea a putut importa aproximativ 60 de miliarde de metri cubi de gaze din Rusia pentru a constitui stocuri în instalații de înmagazinare în 2022, inclusiv prin gazoductul Nord Stream 1. Cu toate acestea, în vara anului 2022, Rusia a întrerupt și, în cele din urmă, a oprit complet aprovizionarea cu gaze prin respectiva conductă, care a fost avariată prin acte de sabotaj în septembrie 2022 într-o asemenea măsură, încât în prezent nu mai poate să transporte gaze și situația va rămâne așa în viitorul apropiat. Având în vedere nivelurile actuale ale importurilor de gaze prin gazoducte, Uniunea nu va primi din Rusia decât maximum 20 de miliarde de metri cubi prin conducte, în cazul în care respectivele importuri nefiabile nu vor fi perturbate în totalitate. Prin urmare, există un risc major ca în Uniune să apară deficite de gaze în iarna 2023-2024”, se arată în Regulamentul (UE) 2023/706 al Consiliului Uniunii Europene din 30 martie.
S-a terminat și cu GNL
Dificultățile grave cu care se confruntă UE sunt exacerbate de o serie de riscuri suplimentare și de factori noi, printre care se numără o revenire a cererii asiatice de gaze naturale lichefiate (GNL) care reduce disponibilitatea gazelor pe piața mondială, condiții meteorologice care, recent, s-au deteriorat și mai mult, afectând astfel stocarea energiei hidroelectrice și producția energiei nucleare din cauza nivelurilor scăzute ale apelor, se precizează în Regulamentul Consiliului UE. Totodată, noile evoluții tehnice sporesc nivelul de incertitudine în ceea ce privește disponibilitatea producției existente de energie nucleară și cresc necesitatea recurgerii la producția de energie pe bază de gaze, la care se adaugă posibile perturbări suplimentare ale aprovizionării cu gaze, inclusiv o stopare completă a importurilor de gaze din Rusia. Un raport al Consiliului Uniunii Europene a concluzionat că, fără o reducere continuă a cererii, nivelurile de constituire a stocurilor ar atinge doar 69 de miliarde de metri cubi până la sfârșitul lunii octombrie 2023, care este cu mult sub obiectivul de 90 % (89,4 miliarde de metri cubi) pentru 1 noiembrie prevăzut în Regulamentul (UE) 2017/1938, și că stocurile ar fi complet epuizate până în februarie 2024.
Criză totală
Potrivit Consiliului UE, criza actuală expune întreaga Uniune riscului de a se confrunta cu o penurie de energie și cu prețuri ridicate la energie. Întrucât Uniunea este o piață unică, penuria de gaze într-un stat membru ar avea consecințe grave în toate celelalte state membre, din cauza deficitului fizic de aprovizionare cu gaze, a volatilității prețurilor sau a perturbării lanțurilor industriale ca urmare a unor posibile restricționări ale unor industrii specifice dintr-un stat membru. În plus, în spiritul solidarității, prin reducerea cererii lor, toate statele membre pot contribui la reducerea în continuare a riscului de penurie de energie și pot limita volatilitatea prețurilor gazelor, mai arată Consiliul.