Tinerii și femeile din etnia romă vor beneficia de programe și sprijin financiar pentru a-și deschide afaceri, se arată în strategia de incluziune a romilor elaborată de Guvern. Totodată, vor fi create mecanisme financiare de stimulare cooperativelor agricole în mediul rural pentru populația de etnie romă, iar locuințele sociale vor fi repartizate, prioritar, acestei etnii.
Strategia Guvernului de incluziune a romilor pentru perioada 2021-2027 prevede, în principal, implementarea de proiecte de economie socială și antreprenoriat în comunitățile marginalizate și valorificarea potențialului inovativ și antreprenorial al acestora. Astfel, vor fi create programe naționale pentru stimularea antreprenoriatului și economiei sociale, cu accent pe tineri romi și femei rome, se va urmări dezvoltarea spiritului antreprenorial și vor fi susținute financiar inițiativele de promovare a antreprenoriatului care generează locuri de muncă de calitate, inclusiv întreprinderi sociale și ocupare pe cont propriu. Totodată, vor fi sprijinite inițiativele de marketing aplicate economiei sociale în special în aria de promovare a meseriilor și meșteșugurilor tradiționale, va fi acordată asistență și consultanță în afaceri și după înființarea de întreprinderi, inclusiv prin programe de pregătire a managerilor și punerea la dispoziție a unor spații și servicii de tip coworking pentru tinerii romi și vor fi sprijinite financiar cooperativele agricole în mediul rural pentru populația de etnie romă.
Prioritate la locuințele sociale
Guvernul a stabilit ca autoritățile locale să prioritizeze problemele locative ale romilor, repartizând locuințele sociale cu predilecție membrilor acestei etnii. ”Principalele provocări cu care se confruntă comunitățile marginalizate în domeniul locuirii sunt degradarea locuințelor, supraaglomerarea, insuficiența locuințelor sociale și, mai ales, a celor destinate tinerilor, precum și evacuarea din locuințele sociale din neputința plății utilităților, demolarea locuințelor informale situate pe terenuri publice sau private sunt elemente ce conduc la marginalizare și excluziune socială pentru largi categorii de populație vulnerabilă, în care minoritarii romi au o pondere semnificativă. Acestora li se adaugă segregarea spațială, obstacolele întâmpinate în accesul la locuințe în sectorul privat, precum și lipsa sprijinului public și al legislației referitoare la accesarea locuințelor sociale. Abordarea problemelor legate de locuire este de competența autorităților locale, prin urmare este necesară responsabilizarea autorităților locale (Consiliul Județean şi Consiliul Local), nivel care are competența legală exclusivă în abordarea problemelor identificate la nivel local, a le prioritiza şi soluționa. Strategiile locale trebuie să includă nevoile identificate la nivelul comunităților de romi”, se arată în Strategia de incluziune a romilor.
58% au locuințe proprietate personală
Pentru a justifica nevoia alocării de locuințe romilor, Guvernul a invocat un studiu IRES din 2019, care a arătat că doar 58% dintre romi au o locuință proprietate personală cu acte, față de 87% în cazul românilor, deși numărul mediu de copii este de 3 ori mai mare decât în cazul populației majoritare. ”61% dintre romi locuiesc în 1-2 camere, față de 43% în cazul majoritarilor. 50% dintre majoritari au 3-4 camere, în timp ce în cazul romilor ponderea este de numai 34%. Ponderea romilor care locuiesc în cartiere în care toți vecinii sau majoritatea acestora sunt romi este de 67%, iar proporția familiilor de romi ce locuiesc în gospodării insalubre este de 32%. Ponderea romilor care locuiesc în gospodării suprapopulate este de 78%, 45% dintre romi locuind în spații sub 50 mp, față de numai 29% în cazul populației majoritare. Îngrijorător este faptul că o bună parte dintre familiile cele mai sărace se regăsesc în locuințe și chiar așezări informale, oricând susceptibile a deveni subiecte de evacuare forțată”, se mai arată în strategia de incluziune a romilor.