La 16 ani de la intrarea în UE, România a reușit ”performanța” de a se clasa pe primul loc în ceea ce privește gradul de sărăcie a populației. La nivel general, 34,4% dintre români și 36% dintre cei care au cel puțin un copil în întreținere se află în risc de sărăcie, potrivit Eurostat. În țările Uniunii Europene, 11% dintre persoanele care aveau un loc de muncă se aflau în risc de sărăcie sau excluziune socială.
36% dintre românii care au cel puțin un copil în întreținere trăiesc sub spectrul sărăciei, arată Eurostat. Și la nivelul populației generale, România ocupă primul loc în UE la capitolul privațiuni materiale, cu 34,4% dintre cetățeni, pe locurile următoare situându-se Bulgaria, cu 32,2%, și Grecia, cu 26,3 %.
La polul opus se situează Polonia, Slovenia și Cehia, care au cote sub 16,0 %, media UE fiind de 21,6 %. În 2022, riscul de sărăcie sau excluziune socială a fost mai mare în UE pentru femei, adulți tineri, persoanele cu un nivel scăzut de educație și, în special, pentru șomeri. Statutul de șomer a fost una dintre principalele caracteristici socio-economice care au afectat riscul de sărăcie sau excluziune socială.
Astfel, în timp ce riscul de sărăcie sau excluziune socială în UE era de 11,1 % pentru persoanele angajate și de 19,1 % pentru pensionari, acesta era de aproape două treimi (65,2 %) pentru șomeri și de 42,9 % pentru alte persoane inactive, cu alte cuvinte, persoane care, dintr-un alt motiv decât pensionarea, nu lucrau sau erau șomeri. Mai mult de o cincime (22,4 %) dintre persoanele care trăiesc în gospodăriile cu copii aflați în întreținere în UE erau expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială, ușor mai mare decât ponderea respectivă în rândul gospodăriilor fără copii în întreținere (20,8 %). Cu toate acestea, aceste rate au variat considerabil între statele membre ale UE. Pentru persoanele care trăiesc în gospodării cu copii aflați în întreținere, rata a variat de la vârfuri de 36,0 % în România, 30,7 % în Bulgaria și 29,2 % în Spania până la 11,7 % în Danemarca, 11,3 % în Cehia și 8,9% în Slovenia.
Peste 95 de milioane de săraci
În 2022, în UE existau aproximativ 95,3 milioane de persoane expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială, ceea ce echivala cu 21,6 % din populația totală. Numărul de persoane expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială corespunde sumei persoanelor care sunt expuse riscului de sărăcie (așa cum este indicată de venitul lor disponibil), se confruntă cu privațiuni materiale și sociale severe (după cum se evaluează prin capacitatea lor de a-și permite un set de articole materiale sau activități sociale predefinite) și/sau locuiesc într-o gospodărie cu intensitate foarte scăzută a muncii.
Dintre cei 95,3 milioane de locuitori din UE care s-au confruntat cu riscul de sărăcie sau excluziune socială în 2022, aproximativ 5,6 milioane locuiau în gospodării care se confruntau simultan cu toate cele trei riscuri de sărăcie și excluziune socială. În ceea ce privește vârsta, cel mai mare risc de sărăcie sau excluziune socială din UE a fost înregistrat pentru adulții tineri cu vârsta cuprinsă între 18-24 de ani (26,5 %), în timp ce cel mai scăzut risc a fost înregistrat pentru adulții cu vârsta cuprinsă între 25-49 de ani (19,9 %). Riscul de sărăcie sau excluziune socială a fost de 20,2 % pentru persoanele cu vârsta de 65 de ani și peste și de 21,0 % în rândul populației cu vârsta cuprinsă între 50-64 de ani. Grupa de vârstă cea mai tânără, persoanele cu vârsta sub 18 ani, a avut, de asemenea, un risc relativ ridicat (24,7 %).
N-ai carte, n-ai parte
Pe lângă vârstă, nivelul educațional a avut un impact considerabil asupra riscului de sărăcie sau excluziune socială. La nivelul UE, mai mult de o treime (34,5 %) dintre toate persoanele cu vârsta de 18 ani și peste cu un nivel scăzut de studii erau expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială, comparativ cu 10,5 % dintre persoane. în aceeași grupă de vârstă cu un nivel terțiar (înalt) de studii. Procentul corespunzător pentru persoanele cu un nivel mediu de studii (nivelurile ISCED 3-4) a fost de 19,8 %.