AcasăSOCIALRomânii, imigranți fără drepturi în țările occidentale

Românii, imigranți fără drepturi în țările occidentale

Indiferent de calificările profesionale pe care le au, românii plecați la muncă în statele UE nu-și pot desfășura activitatea în meseria lor, cel puțin nu oficial. Problema a fost pusă pe tapet într-un raport al Curții de Conturi Europene, care semnala blocajul recunoașterii calificărilor pentru ”familia” UE, singurii exceptați fiind cei din sectorul medical, din cauza deficitului. Marele impediment este că, fără o diplomă de calificare recunoscută oficial de statul UE, românii primesc salarii de mizerie, la un volum de muncă mai mare și cu aceleași competențe.

Românii care au lucrat sau încă lucrează prin țările UE se lovesc în continuare de aceeași barieră: refuzul, mascat sau direct, de a li se recunoaște calificarea obținută în propria țară. Sigur că nu neîncrederea în învățământul românesc profesional, mai ales cel de dinainte de 1990, motivează autoritățile din statele occidentale să îi lase, oficial, necalificați. Adevăratul motiv este împiedicarea românilor de a obține salarii comparabile cu propriii cetățeni.

Tocmai de aceea un român nu va câștiga niciodată cât un neamț, indiferent cât de supracalificat și competent ar fi. Au mai fost însă cazuri în care cetățenii români care munceau în UE s-au înhămat la tortura de a obține recunoașterea calificării din partea statului în care se aflau. Pe lângă mii de euro cheltuiți, românii au fost puși să aducă tone de documente cu materia integrală studiată în 4 ani de liceu, cu traducere legalizată în limba țării respective, plus alte și alte documente și drumuri în țară pentru obținerea lor. Șocul cel mai mare a fost că, după un an de alergătură și bani cheltuiți, angajatorii au refuzat să le majoreze salariile, pe care invocau, anterior, că nu le pot majora pe motiv de lipsă echivalare diplome. Acest protecționism la vedere, practicat de statele UE, arată că în marea familie europeană statutul de ”sclav” nu va putea fi depășit niciodată, cel puțin în cazul țărilor de categoria II și III din Uniune.

Gargară și atât

Potrivit unui raport al Curții de Conturi Europene, statele membre pot stabili norme pentru accesul la anumite profesii. Deși existența unei reglementări nu împiedică cetățenii să lucreze într-un alt stat membru, necesitatea de a obține recunoașterea unei calificări profesionale poate reprezenta un obstacol pentru cei care doresc să își desfășoare activitatea într-un alt stat membru. În cazul în care nu reușește să obțină această recunoaștere, cetățeanul poate fi obligat să caute un loc de muncă alternativ, care riscă să nu corespundă calificărilor sale, și este posibil să câștige mai puțin.

”UE a adoptat Directiva privind recunoașterea calificărilor profesionale în 2005. Scopul acestei directive a fost de a împiedica statele membre să impună condiții excesive cetățenilor dintr-un stat membru al UE care doresc să exercite o profesie reglementată într-un alt stat membru. Directiva a fost actualizată în 2013 și trebuia să fie transpusă în legislația națională până în 2016. Multe profesii sunt încă reglementate de statele membre. Calculele Curții indică faptul că aproximativ 6 % dintre cetățenii care se mută într-un alt stat membru utilizează sistemele de recunoaștere a calificărilor profesionale”, se precizează în raport.

A rămas ca-n tren

Cea mai mare parte a cazurilor de mobilitate profesională din UE nu fac obiectul recunoașterii calificărilor profesionale. Aplicarea directivei de către statele membre prezintă deficiențe și acestea îi afectează în mod direct pe cei care doresc să exercite o profesie reglementată într-un alt stat membru. Printre deficiențe se numără lipsa procedurilor electronice și diferențele dintre taxele percepute pentru recunoaștere de către statele membre. Unele autorități solicită mai multe documente și efectuează mai multe verificări decât permite directiva, ceea ce înseamnă că luarea unei decizii cu privire la recunoașterea calificărilor profesionale durează mai mult decât intervalul maxim de timp prevăzut în directivă, se arată în raportul Curții de Conturi Europene. Totodată, în ciuda măsurile luate de Comisia Europeană, care încurajau statele membre să reducă numărul profesiilor reglementate, Curtea a constatat însă că situația s-a deteriorat. Datele combinate privind profesiile care sunt reglementate în statele membre și care nu pot fi recunoscute arată că totalul a crescut de la aproximativ 5.400 în 2016 la 5.700 în 2023 (media pe stat membru: 212 profesii reglementate).

author avatar
Claudia Marcu Jurnalist
Este jurnalistă din anul 1994, absolventă a Facultății de Filosofie și Jurnalism, și a profesat la ziarele Monitorul de București, Gardianul, Cotidianul, Gândul, Ring etc., iar din 2019 până în prezent, la ziarul Național.
923 afisari

5 COMENTARII

  1. UE functioneaza doar ca sa permita exploatarea tarilor din est de catre tarile din vest.

  2. Diploma de calificare la cules de castraveti ? Nu-i nevoie. Aia au nevoie de sclavi la muncile de jos, joburile calificate sunt ale lor.

  3. Pai de ce credeti ca mafia ue a organizat lovitura de stat din 89 ca sa impuna democratia??? Avea nevoie de sclaveți, educati, calificati si sanatosi. Din Africa le venea altceva, erau si departe.

  4. Asa le trebuie!
    Acasa nu muncesc ca ii exploateaza privatii …
    Lasa-i sa fie sclavi la altii.

    Educatie comunista pana la lovitura de stat si educatie socialista dupa aia.

Comments are closed.

Zenville

Ultimele știri

proger