Nivelul extrem de mic al emisiilor de CO2 plasează România pe locul doi în UE, după Suedia, în topul celor mai nepoluante state. Cu toate acestea, guvernele României, dar, mai ales, Guvernul Cîțu, care și-a asumat în PNRR să închidă toate centralele pe cărbune până în 2032, au distrus sectorul energetic, lăsând țara dependentă de importuri, și acelea incerte în perioadele de consum ridicat.
Emisiile de CO2 ale România sunt zero pe huilă și de 8 milioane de tone pe lignit. Comparativ, Germania are 48 milioane de tone de CO2 pe huilă, iar pe lignit 97 de milioane de tone de CO2. La capitolul emisii de gaze cu efect de seră, România are 4,3 tone CO2/capita, situându-se după Suedia, cu 1,8 tone CO2/capita. Comparativ, Germania are 9,9 tone CO2, iar Polonia, 10 tone de Co2/capita, potrivit datelor Eurostat. La capitolul surse regenerabile, în 2021 România a produs 49,1% energie din astfel de surse, depășind țări ca Germania, Franța, Polonia sau Ungaria.
Cu toate acestea, România a închis termocentralele pe cărbune, aruncând în aer sistemul energetic. ”Nu sunt de acord cu optica unor decidenți, care se reped să închidă capacități pe cărbune. Cele mai mari capacități pe cărbune sunt în Germania, Polonia, Cehia, Italia și Spania. Germania și-a securizat din timp termocentralele pe cărbune. Le-a retehnologizat și ultima centrală au construit-o în mai 2020, cu 1100 Mw. Germania și-a asumat un program de închidere a termocentralelor pe cărbune până în 2038 pe lignit și pe huilă, în 2034. România și-a asumat în PNRR să închidă toate termocentralele pe cărbune până în 2032, dar acum mai avem doar în bazinul Olteniei, cu lignit. Eu am urmărit reacțiile oficialităților poloneze în legătură cu planul de decarbonare și au avut niște concepte și argumente atât de solide, pe care nu le-am auzit la niciun decident politic din România. Mi s-au părut extraordinar de coerenți, vehemenți și cu argumente tehnice. Când au fost întrebați polonezii de ce nu fac energie cu regenerabile, aceștia au răspuns că nu au forța investițională a Germaniei, să aibă 100.000 de Mw regenerabile. 80% din producția de energie electrică din Polonia se face cu termocentrale pe cărbune, iar țara s-a angajat să renunțe la cărbune în 2040”, ne-a declarat ing. Nicolae Codreanu, fost director tehnic la Societatea Complexul Energetic Hunedoara.
”Cei care știu nu decid, iar cei care nu știu decid”
Ca și Polonia, România ar avea multe argumente tehnice legate de stabilitatea sistemului, pentru că nu se poate miza într-un procent foarte mare pe regenerabile, susține ing. Nicolae Codreanu. ”În primul rând că este o energie nesigură și fluctuantă, iar în al doilea rând că procedurile și norme tehnice limitează capacitatea instalabilă de regenerabilă la nivelul sistemului energetic național, ținând cont de topologia sistemului, de unitățile de producție. Stabilitatea sistemului electroenergetic nu poate fi asigurată cu un procent foarte mare de energie regenerabilă, care nu poate echilibra o eventuală sincopă apărută prin oprirea unui reactor, de exemplu. Iar acest lucru riscă să producă decontectări ale unor capacități, dar și pene generale de curent. Sunt multe lucruri pe care cei aflați în funcții nu le cunosc, tocmai de aceea mai obișnuiam să spun că cei care știu nu decid, iar cei care nu știu decid”, ne mai spune ing. Nicolae Codreanu.
Nu s-a făcut nimic
Germania din 2010 până în 2020 a închis 14.000 de Mw pe cărbune și au pus în funcțiune 11.000 de Mw, tot pe cărbune, iar România, din 2010 până în 2020, nu a pus nicio centrală pe cărbune în funcțiune, deși în strategia energetică 2007-2020 se vorbea despre 3.000 de Mw termocentrale pe cărbune, susține ing. Nicolae Codreanu. Acesta arată că măsurile urgente sunt construirea celor două reactoare de la Cernavodă și finalizarea centralelor de la Tarnița și Iernut. Până atunci însă termocentralele pe cărbune ar trebui redeschise.