Lipsa de reacție a autorităților în fața închiderii marilor companii consumatoare de gaze din România confirmă, de fapt, rolul țării noastre în planul de urgență emis de șefa Comisiei Europene, prin care țările cu un consum mai mic de gaze trebuie să sară în ajutorul statelor dezvoltate din UE. Ultimul scenariu este acela că Germania nu rezistă mai mult de două luni și jumătate fără gazele rusești, iar momentul tăierii ”conductei prieteniei” se apropie vertiginos.
România nu are nevoie de prea multe gaze naturale la iarnă pentru că populația se încălzește mai mult cu lemne, au spus recent oficialități din Germania. Și iată că nici în industrie nu mai are nevoie de gaze. Ultimul mare consumator de gaze din industrie, combinatul chimic Chimcomplex Borzești, a anunțat încetarea totală a activității, după ce, în martie anul acesta, și-a închis trei secții, pe fondul prețurilor uriașe la gaze. În a doua jumătate a lunii iulie, Alum Tulcea, și-a suspendat pe termen nelimitat activitatea, reducând și mai mult consumul de gaze la nivel național.
Azomureș, cel mai mare producător de îngrășăminte, și-a închis și el porțile în urmă cu câteva luni, după dispariția de pe lista marilor consumatori de gaze a combinatelor chimice deținute de Ioan Nicolae. Astfel, în România se mai consumă gaze doar în câteva termocentrale, pentru producerea energiei electrice, și în CET-uri, care asigură agentul termic pentru populația din zona urbană. Și aici însă se fac economii la sânge. Municipiul Deva a rămas fără energie termică în sistem centralizat de anul trecut, capitala județului Prahova, Ploiești, a sistat livrarea apei calde de la 1 august, iar autoritățile locale nu au luat nicio măsură pentru a remedia situația, astfel că orașul va rămâne și fără energie termică în sezonul rece, iar municipiul Constanța a oprit furnizarea apei calde în plin sezon turistic. Numai din închiderea combinatului Azomureș, România și-a îndeplinit reducerea voluntară a consumului de gaze cu 15%, cerută de Comisia Europeană. Restul cantităților economisite, dat fiind că nu se regăsesc în umplerea depozitelor din țară, care sunt oricum subdimensionate față de necesar, au luat, cu siguranță, calea exportului.
Se apropie dezastrul
Cu un robinet strâns de ruși aproape de minim la livrarea gazelor, Germania recunoaște că va avea probleme serioase în asigurarea consumului pentru sezonul rece. Mai mult, Klaus Müller, președintele Agenției Federale a Rețelelor, a recunoscut faptul că gazul din depozite va putea asigura consumul Germaniei doar pentru două luni și jumătate, dacă se întrerupe aprovizionarea cu gaze din Federația Rusă. Deja autoritățile germane vorbesc despre necesitatea reducerii consumului de gaze și, mai rău, despre o raționalizare a consumului pe timpul iernii. ”Pentru Germania va fi dificil să atingă obiectivul de a umple instalațiile de stocare a gazelor cu 85% până în octombrie, având în vedere riscul ca toamna care vine să fie mai rece decât de obicei. Nu pot promite că toate instalațiile de înmagazinare a gazelor din Germania vor fi pline în proporție de 95% în noiembrie, chiar și cu un echilibru favorabil între cerere și ofertă”, a afirmat Klaus Müller, președintele Agenției Federale a Rețelelor din Germania.
România, singura vizată
România, Polonia și Grecia sunt cele mai puțin dependente de gazul rusesc, cu un procent maxim de 9%. Când Comisia Europeană va institui starea de urgență la alimentarea cu gaze, singura căreia i se va cere solidaritate va fi România, dat fiind că Polonia se bazează în proporție de 75% pe cărbune, iar Grecia importă în totalitate cantitatea de gaze. Dintre țările estice ale Europei, cea mai dependentă de gazul rusesc este Ungaria, care importă din Federația Rusă 27% din necesarul intern. De altfel, Viktor Orban a și anunțat că încearcă să negocieze un contract nou cu Federația Rusă pentru livrarea gazelor. Chiar și Bulgaria, prin guvernul interimar, și-a manifestat intenția de a relua relațiile contractuale în domeniul furnizării gazelor cu Federația Rusă.