Rata sărăciei din regiunile României arată o polarizare excesivă, cu diferențe uriașe între județe și Capitală. Astfel, rata riscului de sărăcie și excluziune socială este de doar 8% în București și de peste 30% în Sud-Vest, Sud-Est și Nord-Est. Mai mult, în Sud-Est, nivelul de sărăcie este de aproape 40%, iar Sud Muntenia se apropie și ea de 30%. Diferențele uriașe între regiuni creează o ruptură gravă în rândul populației, care a ajuns mai divizată ca oricând.
Politica haotică, incompetentă sau deliberată a creat diferențe uriașe în dezvoltarea regiunilor din România. Investițiile s-au alocat în funcție de politicienii care au avut mai multă influență în partidele aflate la putere, astfel că ne-am trezit cu zone masive în care sărăcia s-a extins fără limite. Culmea este că sărăcirea s-a perpetuat exact în zonele cu potențial, fie el industrial, turistic, agricol sau portuar. Fără nicio perspectivă, oamenii au luat calea străinătății, depopulând efectiv țara.
Cel mai șocant exemplu este al regiunii Sud-Est, care a ajuns la un procent al riscului de sărăcie și excluziune socială de 39,7%. Și asta în 2024, căci datele din acest an vor arăta, cu siguranță, o agravare a situației. Culmea este că regiunea este formată din județe precum Constanța, Galați, Tulcea, Brăila, Buzău și Vrancea, unde posibilitățile de dezvoltare erau enorme, dacă vorbim doar de porturile dunărene, Portul Constanța și litoralul Mării Negre.
În județele preponderent miniere din regiunea Sud-Vest Oltenia, rata sărăciei a ajuns la 35,1%, iar odată cu închiderea termocentralelor procentul va exploda pur și simplu. Frumoasa și pitoreasca Moldovă, din regiunea Nord-Est, cu Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui, are un grad de sărăcie de 33,8%, demonstrând abandonul total al acestor zone. Chiar și cea mai industrializată regiune, Sud-Muntenia, are un procent ridicat de sărăcie, de 28,8%, în condițiile în care vorbim de județe ca Argeș, Prahova, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Teleorman și Călărași.
Bucureștenii o duc bine
În Nord-Vest, în care intră și Clujul, procentul sărăciei este și el de 25,6%, în Centru, de 24,7%, iar în Vest, de 21,3%. Regiunea Vest, chiar dacă are un procent mai mic al sărăciei, acest lucru se datorează faptului că orașe întregi din aceste zone au devenit pustii. Românii din Arad, Hunedoara și Caraș Severin lucrează, în marea lor majoritate, în afara țării, mulți dintre ei stabilindu-se în statele UE. Cel puțin Hunedoara este, la ora actuală, un județ mort, după ce distrugerea mineritului nu a mai fost înlocuită cu absolut nimic.
În contrast cu sărăcia lucie din țară, regiunea București-Ilfov are un risc de sărăcie de 12%, iar Bucureștiul, de doar 8%. Prăpastia creată între nivelul de trai al românilor din Capitală și restul țării este una foarte periculoasă. Iar rezultatul alegerilor au arătat foarte clar acest lucru. În Capitală se învârt banii, iar în țară se învârte sărăcia, frustrarea și neputința, rupând România în bucăți. Diferența dintre Capitală și restul județelor a fost remarcată și de Eurostat, care ne-a plasat pe primul loc la polarizarea între regiuni, Bucureștiul ocupând și locul 2 în UE la cel mai redus risc de sărăcie.
Peste 72 milioane de săraci în UE
Potrivit Eurostat, în 2024, 72,1 milioane de persoane din UE erau expuse riscului de sărăcie, reprezentând 16,2% din populație. Unele dintre cele mai mari rate regionale pentru persoanele expuse riscului de sărăcie au fost concentrate în țările din sud, est și baltice. În schimb, unele dintre cele mai mici rate au fost înregistrate într-un grup de regiuni care se întindeau din centrul/nordul Italiei, prin Austria, până în sudul Germaniei, Ungaria, Cehia și Polonia. Un alt grup de regiuni cu rate scăzute a fost găsit în nordul Belgiei și Țările de Jos. Mai multe regiuni ale capitalei au înregistrat, de asemenea, rate relativ scăzute. Rata riscului de sărăcie identifică proporția populației care locuiește într-o gospodărie cu un venit disponibil anual echivalent sub 60% din mediana națională.