România redevine importator net de energie. Dezechilibru major în sistemul național

Oprirea reactorului de la Cernavodă și a eolienelor, din cauza vântului puternic, constituie un precedent periculos. Scoaterea din funcțiune a două surse importante de energie nu a putut fi compensată cu nimic, astfel că importurile de energie au explodat. Deși autoritățile încearcă să minimalizeze problemele, sistemul energetic a intrat într-un dezechilibru major.

De două zile, din sistemul energetic național lipsesc cantități importante de energie. Deconectarea unui reactor de la Cernavodă nu s-a produs din cauza vreunei defecțiuni, ci din cauza avariilor produse la rețelele de transport. Experții în energie nucleară ne spun că repornirea nu se poate face mai repede de două zile, însă mai este și problema repunerii în funcțiune a interconexiunilor. Eolienele au fost oprite și ele din cauza vântului puternic și nici ieri nu au intrat în sistem la capacitate normală.

Astfel, potrivit datelor Transelectrica, eolienele mai produceau, ieri, în a doua jumătate a zilei, doar 23 MW. Mai mult, de la un import de energie de 1.200 MW, în jurul prânzului, la ora 17, ieri, România ajunsese să importe aproape 1.700 de MW. Și asta în condițiile în care producția de hidroenergie a fost majorată de la 1.693 MW la ora 12, la 2.278 MW la ora 17.  În același interval de timp, cărbunele a crescut și el de la 921 MW, la 1.130 MW. Tot la ora 17, ieri, cantitatea de energie livrată în sistem de fotovoltaice era zero. Comanda de producție energie și intrare în sistem este dată de Transelectrica, în funcție de necesar. Curios este faptul că cele două surse de energie în bandă, hidroenergia și cărbunele, nu au fost lăsate să producă mai mult în jurul prânzului, apelându-se la importuri. Spre seară însă, deși s-a intrat la capacitate maximă pe ambele surse de energie, deficitul urcase la 1.700 MW. Odată că scăderea temperaturilor, deficitul va ajunge la un nivel critic, care nu va mai putea fi acoperit din importuri.

România, total nepregătită

Dezechilibrul major produs de intensificările vântului din zona de Sud a țării au readus în atenție situația gravă în care se află sistemul energetic național. Până la acest moment, au fost scoase din funcțiune mai mult de jumătate din capacitățile de producție pe cărbune și nu s-a pus absolut nimic în loc. Chiar și ministrul Sebastian Burduja a anunțat că va cere la Bruxelles amânarea închiderii Complexului Energetic Oltenia cu un an și jumătate, de data aceasta, pe motiv că sistemul va intra în colaps. Centralele pe gaze de la Complexul Energetic Oltenia și de la Termocentrala Mintia, vândută irakienilor, nu sunt nici măcar în faza de proiect, astfel că finalizarea acestora până în 2026 este, practic, imposibilă. Peste toate acestea, mai este și problema asigurării cantităților de gaze necesare funcționării centralelor, care se află sub un mare semn de întrebare. Proiectul gazelor din Marea Neagră bate pasul pe loc și este foarte puțin probabil ca acestea să fie extrase mai devreme de 2030, iar reactoarele 3 și 4 nu au nicio șansă să apară înainte de 2035, deși acesta ar fi un termen extrem de optimist.

Tot pe minus

Deficitul de energie din luna octombrie 2023 a fost de 13 GW, mai mare decât cel preconizat de Transelectrica, de 5 GW. Din motive necunoscute, hidroenergia a mers cu frâna trasă, astfel că, pe locul întâi la producție s-a situat, pentru prima oară, nuclearul, care a reprezentat 24% din cantitatea totală. În clasament, pe locul doi s-a situat hidroenergia, cu 21,7% din producție, urmată de hidrocarburi, 21,5%, eolian, 14,6%, cărbune, 14,5%, fotovoltaic, 2,9% și de biocombustibil, cu 0,8%. Comparativ cu Bulgaria, evoluția capacității instalate (puterea netă) în perioada 2015- 2023 este de minus 28% în România și de plus 25% în Bulgaria.