Ultimele date de la Eurostat arată că România se menține pe primul loc în UE, cel mai probabil și în lume, la numărul de proprietari de locuințe. La polul opus se află, culmea, cel mai puternic stat din Uniunea Europeană, Germania, în care doar 47% din populație deține locuințe proprii. În schimb, țara noastră ocupă același prim loc, la distanță mare de celelalte state, la numărul de case fără baie și WC-uri în interiorul locuințelor.
Românii au devenit, după 1989, în masă, proprietari de locuințe, acesta fiind, probabil, singurul efect pozitiv resimțit de întreaga populație după căderea comunismului. Un efect deloc neglijabil, având în vedere că, nefiind nevoiți să plătească chirie, oamenii au reușit să reziste în fața tuturor crizelor economice.
În UE, în 2022, 69% din populație locuia în propria gospodărie, în timp ce restul de 31% locuia în chirie, potrivit Eurostat. Cea mai mare pondere a proprietății a fost observată în România (95% din populație locuia într-o gospodărie în care își deținea locuința), Slovacia (93%), Croația (91%) și Ungaria (90%). În Germania, închirierea a fost ceva mai obișnuită, 53% din populație fiind chiriași, urmată de Austria (49%) și Danemarca (40%).
Statisticile arată că 52% din populația Uniunii Europene locuia într-o casă, în timp ce 47,5% locuia într-un apartament (0,5% locuia în alte locuri de cazare, cum ar fi casele și furgonetele). Casele sunt cele mai comune în două treimi din statele membre. Irlanda (89%) a înregistrat cea mai mare pondere a populației care locuiește într-o casă, urmată de Olanda (79%), Croația și Belgia (ambele 77%). În România, 65% din populație locuia în case, iar 34,9% în apartamente. Cele mai mari cote pentru apartamente au fost observate în Spania (66%), Letonia (65%), Germania (63%) și Estonia (61%).
1,1 camere de persoană
În ce privește mărimea locuințelor în UE, în medie erau 1,6 camere de persoană în 2022. Dintre statele membre, cel mai mare număr a fost înregistrat în Malta (2,3 camere de persoană), urmată de Luxemburg (2,2 camere), Belgia, Irlanda și Olanda (toate 2,1 camere). La celălalt capăt al scalei se aflau Polonia, România și Slovacia (toate 1,1 camere), precum și Letonia și Croația (ambele cu 1,2 camere în medie per persoană).
Totodată, în UE erau în medie 2,3 persoane pe gospodărie în 2022. În statele membre, acest număr a variat de la 3,1 persoane în Slovacia, 2,9 în Polonia și 2,7 în Croația până la 2,0 persoane. în Danemarca, Germania, Lituania și Suedia și 1,9 persoane în Finlanda. În România, media era de 2,5 persoane în gospodărie. În case supraaglomerate locuia aproximativ 17% din populația UE, cele mai mari rate de supraaglomerare fiind observate în Letonia (41,7%), România (40,5%) și Bulgaria (36,2%), iar cele mai scăzute, în Cipru (2,2%), Malta (2,8%) și Olanda (2,9%). De cealaltă parte, 33,6% din populația UE lucuia într-o casă sub-ocupată, cele mai mari procente înregistrându-se în Malta (72,3%), Cipru (70,9%) și Irlanda (67,3%), iar cele mai scăzute, în România (7,3%), Letonia (9,4%) și Grecia ( 11,3%).
Indicator rușinos
21,2% din populația României nu avea în gospodărie nicio toaletă interioară, niciun duș și nicio baie, la o distanță apreciabilă de următoarea clasată, Bulgaria, cu 7%. Procentul ne situează, în mod jenant, pe primul loc în UE, iar responsabilitatea aparține, exclusiv, autorităților. Abia după explozia prețurilor la materialele de construcții, statul român s-a gândit să schimbe legislația și să permită construirea toaletelor fără autorizație de construcție și proiecte costisitoare. Însă, în acest moment, pe fondul unei sărăciri tot mai accentuate a populației, puțini sunt cei care își mai permit luxul. În plus, finalizarea canalizărilor în mediul rural este departe de a se realiza, în condițiile în care Guvernul nu are bani pentru aceste investiții. Pentru că o parte importantă din bugetul României a fost alocată cumpărării de armament din SUA și sprijinirii Ucrainei.